Despre nitrati si nitriti…

Nitratii si nitritii se adauga in alimente, in special in carne si preparatele de carne, cu scopul de a le mari durata de conservare, de a le potenta culoarea si aroma si pentru efectul antioxidant.

Fara nitrati si nitriti, preparatele din carne ar avea o culoare neplacuta, gri-cenusie, si nu culoarea rosie, intensa, pe care o vedem de regula in galantare. Acesta este cel mai usor vizibil efect al nitratilor si nitritilor. Potenteaza si aroma produselor in care se adauga.

Nitritii mai au rol in conservarea produselor din carne, omoara bacteriile botulinice si nu numai, impiedica rancezirea grasimilor din aceste produse, avand efect antioxidant. Astfel, preparatele de carne in care se adauga pot avea un termen de valabilitate mai mare, nu de cateva zile, cum se intampla la preparatele fara adaos de nitrati si nitriti. Principalul efect al prezentei nitratilor si nitritilor in alimente este dat de efectul cancerigen al nitrozaminelor care se formeaza cu ajutorul acestor substante.

Nu voi insista asupra transformarilor in care sunt implicati acesti compusi ci asupra toxicitatii lor. Se tot vehiculeaza ideea ca acesti compusi sunt toxici pentru organismul uman, ca trebuie sa ne ferim de preparatele din carne din aceasta cauza, ca sunt cauza principala a cancerului, fara a se tine cont de doze, implicatii, transformari.

Am fost curioasa daca si cat ar fi ok sa ofer copiilor mei preparate din carne, ce fel de preparate as putea sa le ofer si care sunt riscurile la care ii supun. De aceea am cautat informatii privind toxicitatea nitratilor si nitritilor din alimente, insa si variante de preparate fara astfel de adaosuri.

Pe sciencedirect.com, locul unde imi caut cel mai des informatia, sunt peste 10000 de articole pe aceasta tema. Iar ideea care se desprinde din articolele citite de mine (pentru ca nu am reusit sa parcurg atat de multe) este ca adaosul de nitrati si nitriti in preparatele din carne nu este toxic pentru organismul uman atunci cand se consuma moderat aceste alimente, cand dieta este variata si echilibrata.

Mai mult, nitratii si nitritii se regasesc si in mod natural in unele alimente, cum sunt fructele si legumele, uneori in cantitati mult mai mari decat in preparatele de carne (de exemplu in radacinoase). Asadar, nu putem evita nitratii si nitritii, chiar daca adoptam o dieta bogata in fructe si legume.

Adaosul de nitrati si nitriti in unele alimente este limitat, fiind subiectul unor reglementari legale, de cele mai multe ori bazate pe studii si observatii. Conform cercetarilor, consumul echilibrat, moderat de alimente care contin nitrati si nitriti nu reprezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor. Ba mai mult, sunt studii care arata efectele benefice ale acestor compusi, in special pentru sanatatea metabolica si vasculara.

Asadar, secretul este nu sa ne ferim de acesti compusi, ci sa incercam sa variem dieta, astfel incat consumul lor sa fie moderat. Pentru ca, evident, nu avem cum sa ii eliminam complet din dieta. Si nici nu este indicat sa o facem.

Insa, putem alege alimente cu un continut mai mic de nitrati si nitriti adaugat. De exemplu, pe piata au aparut preparate din carne obtinute doar din carne, slanina si condimente. E drept ca aceste preparate se gasesc in special in magazinele cu profil organic/bio, mai rar in supermarketuri. Insa eu am gasit si in supermarket. Tot ce trebuie sa faceti este sa cititi cu atentie eticheta produselor si sa cumparati doar acele produse care corespund criteriilor voastre.

De pe la targuri…

Cred ca nu exista in Romania oras in care sa nu se organizeze ceva targuri cu produse alimentare. Macar o data pe an… Normal ca si in Constanta se intampla. Destul de des… poate prea des uneori, la ce focar de infectie mi se pare ca este acolo uneori…

Oamenii au devenit tot mai constienti de necesitatea unei alimentatii cat mai sanatoase, cat mai curate si cauta in disperare astfel de alimente. Si, de cele mai multe ori, cred ca le gasesc la astfel de targuri. Insa, tot de cele mai multe ori, se insala…

Merg la multe targuri din zona cu dorinta de a identifica si a cumpara alimente traditionale, fara prea multe adaosuri chimice, mai gustoase si mai proaspete. Insa gasesc la fel de des alimente tinute in caldura sau in frig, direct pe taraba, fara o minima protectie. Nu inteleg de ce DSV-ul, OPC-ul si alte organe abilitate nu se sesizeaza sa opreasca astfel de evenimente.

Stiu ca o vitrina frigorifica e scumpa, insa mi se pare mai scump sa tratezi mii de oameni de enterocolite si alte boli transmise pe aceasta cale. Nu este ok ca toti cei care trec pe langa taraba cu alimente sa respire, sa tuseasca, sa puna mana sau sa miroasa alimentele expuse. Si, pastrarea alimentelor la vedere, exact la astfel de gesturi te imbie.

La ultimul targ din Constanta nu stiam ce miros e mai puternic: cel de branza (maturata sau nu), de preparate din carne, de pastrama de berbecut sau de alcool… Toate zaceau pe tarabe, neprotejate in mare parte, bazaite de muste si inconjurate de oameni (purtatori de virusuri si bacterii… si nu numai…). Mi-a fost greu sa ma apropii de ceva… Pentru ca nu mi s-au parut curate. Si nu, nu sunt obsedata de curatenie, nu sunt ipohondra, doar ma protejez de o expunere ne-normala.

Mai mult, sunt foarte multe produse (in special cele de carne, insa nu doar ele) ca prezentate ca fiind traditionale iar ele sunt pline de adaosuri chimice. Ca doar bunica/mama tinea in camara niste borcane cu polifosfati, ceva acid citric si poate si niste glutamat monosodic si cand facea carnatii, pac!, baga si un pumn de saruri de-astea. La sfarsit punea si un praf de azotit, sa iasa culoarea frumoasa… Nu?

Imi amintesc foarte bine cum facea bunica branza de capra si, in afara de lapte si cheag (facut de ea din stomacul unui miel/ied) nu punea nimic. Si facea si urda din zerul ramas fara sa ii dea vreun praf de saruri, sa se-nchege… Rareori am auzit de producatori de branza care sa nu foloseasca cheag praf. Spre deloc… Astea nu mai sunt produse traditionale.

Realitatea e ca nici 1% din produsele alimentare prezentate la aceste targuri nu mai sunt traditionale. Sunt imitatii. M-as bucura sa fie cat mai apropiate de reteta originala (na, nu e un capat de lume ca nu se mai foloseste cheag natural), insa nici asta nu mai gasim… Mai citesc etichete de asa zise produse traditionale si raman muta cand observ cate saruri ajutatoare contin…

Apoi, un alt aspect sesizat de mine la astfel de targuri, este ca nici consumatorul nu se respecta, nu refuza calitatea slaba. Stiu, nu sunt bani sa cumparam calitate… Dar, din pacate sunt bani sa cumparam cantitate… Sa va dau un exemplu. Iubim vinul… Ala natural, bun, pe care doar un popor iubitor de vin il poate crea. Il iubim atat de mult incat vrem mult, cat mai mult, nu conteaza ca e ambalat in cel mai prost plastic cu putinta, ca pana acasa isi pierde mare parte din caracteristicile organoleptice… Tot ce conteaza e sa fie mult!

Mi se pare trist sa te stradui sa organizezi un astfel de festival, cu un mare impact asupra oamenilor, si sa accepti sa vina sa vanda oricine, oricum, in orice conditii. Eu una sunt dezamagita… Cer, oare, prea mult?

Idei de mic dejun pentru copii

Deseori raman fara idei de mic dejun, desi am un sistem destul de bine pus la punct. Adica mi-am facut un plan de mese, insa deseori baietii nu mananca acasa micul dejun, ci la gradinita. Si acest lucru ma salveaza, trebuie sa recunosc.

Cand se trezesc cu foame mare, le pun la dispozitie fructe. Proaspete, variate, gustoase. De sezon. Insa atunci cand fructele nu sunt suficiente sau cand sunt in vacanta trebuie sa apelez la lista cu idei de mic dejun. Iata ce plan am eu:

Oua. Copiilor le este recomandat sa consume 2 oua pe saptamana, dupa cum am invatat eu la scoala. Asadar, doua zile pe saptamana (nu consecutive) le ofer oua. Fie fierte, impreuna cu legume proaspete (castraveti, ardei gras, rosii etc.), fie omleta coapta (fara ulei), fie briose (ou batut cu legume pus in forme de briose si tinut 15-20 de minute la cuptor). Uneori fac ou intreg copt in tigaie, iar ei sunt incantati sa manance galbenusul moale.

Cereale. Aleg intotdeauna cereale fara zahar si le combin cu lapte de capra sau cu lapte vegetal. Laptele de cocos este preferatul lor. Aleg un lapte vegetal fara zahar. Daca au nevoie de ceva dulce sau daca urmeaza sa avem o activitate fizica intensa in acea zi, adaug miere. De la fulgi de porumb la cereale din faina de castane, de quinoa sau chiar de grau, oferta este destul de variata in acest sens.

Clatite. Ai mei nu sunt fani mari ai clatitelor clasice, insa de cand le-am descoperit pe cele olandeze si pe cele americane, micul dejun a devenit mai usor… Clatitele olandeze se prepara din faina de hrisca in amestec cu faina de grau, lapte, ou si drojdie. Adaug diverse arome pentru un gust diferit: uneori folosesc vanilie, alteori scortisoara. Baietii le mananca goale sau cu miere. De cand au descoperit pelteaua bunicii, parca nu se mai satura de combinatie. Ca sa diversific, uneori pregatesc clatite `americane`. Adica fac o compozitie mai groasa de clatite din ou, faina amestec (migdale, cocos, grau, secara, hrisca si alte variante, in functie de ce am la indemana), lapte, vanilie si bicarbonat de sodiu. Le coc in tigaie fara ulei. Vreau sa incerc sa le coc si in cuptor, sa nu fiu nevoita sa mai stau langa ele. Le servesc cu  fructe proaspete, sirop de artar, miere sau peltea. Ai mei nu au descoperit inca bunatatea dulceturilor din camara. Insa avem inlocuitori.

Briose. Cand timpul imi permite si afara nu e vremea buna, ne apucam de facut briose. Diverse compozitii, diverse gusturi, intotdeauna au fost o varianta buna de mic dejun. Simple sau cu fructe, nu foarte dulci, pot fi reprezenta o varianta pentru micul dejun.

Biscuiti. Nu de mult am descoperit reteta de biscuiti americani. Se fac repede, se mentin proaspeti multa vreme si copiii ii adora. Fac mai mult aluat, il impart si il pastrez la frigider/congelator. Cand nu am idei de mic dejun, scot si bag la cuptor o tava. Intr-adevar ies foarte dulci, chiar si cand nu folosesc toata cantitatea de zahar din reteta si chiar daca folosesc zahar brun/de cocos. Insa in zilele aglomerate, cu multe activitati, sunt minunati. O varianta de biscuiti este reteta de turta dulce a Printesei urbane. O folosesc cu succes iar baietii adora sa modeleze aluatul.

Salate. Salata de vinete, humus,  pasta de dovlecei, paste din diferite alte fructe si legume, cum ar fi din avocado, sfecla rosie etc. Toate pot fi intinse pe paine sau lipii si sunt variante bune de mic dejun.

Unt. Unt intins pe paine, cu miere sau simplu, este varianta noastra de mic dejun in graba, cand nu este timp pentru pregatiri laborioase.

Preparate din carne, branzeturi. Le-am lasat la urma pentru ca apar destul de rar in meniul nostru. Preparatele din carne le pregatesc eu sau mama, si uneori le cumpar din magazine de produse bio/traditionale. Citesc cu atentie eticheta si cumpar doar ce contine carne si condimente. Fara alte prostii. Branzeturile le aleg pe acelasi principiu, caut produse `curate`, ce contin doar lapte si culturi lactice. Oferta este limitata, intr-adevar, insa exista.

Iaurt. Ca si la branzeturi, aleg iaurturile care contin doar lapte si culturi lactice. Aici oferta este mai variata. Gasesc iaurturi din lapte de vaca, de capra, de bivolita. Le combin cu fructe (cand erau baietii mai mici si acceptau aceasta combinatie), cu cereale sau cu seminte.

Iata lista mea de mic dejun variat si gustos. Sunt convinsa ca mai sunt variante sanatoase. Astept sa imi mai dati voi idei. Ce alte variante de mic dejun pentru copii mai serviti voi acasa?