Tag: educatie alimentara

Cum te pacaleste eticheta?

Ati patit si voi ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa aveti senzatia ca sunteti pacaliti? Ca mie mi se intampla tot mai des…

Suntem bombardati cu reclame… Pe strada, in posta, pe plaja, oriunde mergem vedem mesaje care ne incurajeaza, mai mult sau mai putin subtil, sa luam un anumit produs. Inclusiv produse alimentare… Nu stii in cine sa mai ai incredere si cine te pacaleste…

Insa cel mai mult ma deruteaza (si sunt convinsa ca nu numai pe mine) reclama mincinoasa… Am intalnit deseori astfel de reclame, fie ca sunt plasate pe strada, fie ca le gasesc pe eticheta produsului.

De exemplu, pe multe sticle de ulei intalnesc inscriptia `fara colesterol`. Acesta este un truism… nici un ulei vegetal nu contine colesterol, colesterolul fiind prin definitie o grasime de origine animala. Fitosterolii sunt grasimi de origine vegetala si credeti-ma ca uleiul contine cantitati mari din acesti steroli. Nu sunt neaparat nocivi organismului, insa, ca la orice aliment, doza este cheia pentru ca fitosterolii sa nu faca rau.

O alta duma intalnita pe ambalajul produselor este cea a fulgilor de porumb `gluten free`. Sunt convinsa ca cel putin persoanele sensibile la gluten stiu ca porumbul nu contine aceasta proteina. Pe ceilalti nu ii intereseaza. Asadar, nu vad de ce trebuie mentionat…

Tot pe etichete de produse alimentare citesc mare: `fara coloranti, fara conservanti` etc. Apoi, cand citesc lista de ingrediente gasesc sare, uneori in cantitate foarte mare, care, surpriza!, are si rol de conservant. Sau gasesc colorant natural, ori identic natural… Pai cum e cu `fara coloranti`? In aceeasi idee, aceste produse contin acid citric sau zahar, care, pe langa rolul lor gustativ, au si proprietati de conservare.

Ma enerveaza teribil si etichetele produselor bio nesanatoase. Induc ideea ca daca e bio, sigur e sanatos. Insa, in realitate, un produs cu continut mare de zahar ramane nesanatos, indiferent daca e bio sau nu. La fel si coca cola bio. E la fel de nociva ca si cea ne-bio.

Si ultima, sa nu va plictisesc… Cred ca toata lumea stie ca ingredientele se trec pe eticheta in ordinea procentului lor in compozitie. Pentru ca unele produse dulci au foarte mult zahar, care de multe ori apare primul sau al doilea in ordinea ingredientelor, producatorii au inceput sa indulceasca si cu alti indulcitori (glucoza, fructoza, stevia, zahar brun, zahar de cocos etc.). Asadar, se obtine acelasi gust dulce din mai multe ingrediente. Care, evident, vor trece in coada listei de ingrediente, procentul fiecaruia fiind mai mic. Nu conteaza ca unele sunt la fel de nocive ca si zaharul.

Asadar, atentie mare cand cititi eticheta unui produs alimentar! Cititi cu atentie, cautati produse cu cat mai putine ingrediente, evitati produsele foarte dulci. Voi reveni si cu alte exemple.

 

Educarea gustului…

Ma gandeam zilele trecute, ca tot a fost sarbatoare si prilej de mese imbelsugate, la mostenirea nostra, a romanilor, in privinta alimentatiei. Ma gandeam la ceea ce mancam in copilarie, in ograda bunicilor, la ceea ce mancam acasa, la oras, pana la Revolutie si apoi, cum s-au modificat mesele noastre dupa `89, cand au aparut fel si fel de alimente pe piata. Un mare hop in alimentatia noastra, ca familie, a fost atunci cand s-a nascut baiatul cel mare. A fost ca o trezire.

Imi amintesc cu drag mancarea din copilarie, gatita cu mare dragoste de bunica, cu produse din ograda. Am crescut cu lapte si branza de capra, cu rosii din gradina, fructe direct din copaci, pepeni gustosi si zemosi, zahar pe paine si gogosi. Mancam slanina si untul goale, smantaneam ulcica cu lapte pus la prins si puneam zahar in mamaliga. Ce bun era terciul! Si colarezii… amestec de faina cu lapte, cocoloase cu zahar.

Apoi, dupa Revolutie, cand au inceput sa apara toate acele preparate, semipreparate, delikatul si conservele, fructele de import si rosiile coapte tot timpul anului, si alimentatia noastra a avut de suferit. Curiozitatea, dependenta data de anumiti compusi, placerea de a incerca de toate au dus la o ingrasare constata a populatiei. McDonalds, KFC si alte fast-food-uri ne faceau zilele mai usoare si burtile mai pline. Si inca eu nu am fost fan ale lor! Schimbarea stilului de viata a avut un rol major, de asemenea. Au aparut calculatoarele, nu mai mergeam la cules de tutun sau struguri, stateam in fata calculatorului si faceam proiecte. Nu mai desenam pe hartie de calc stand in picioare langa masa, ci in autocad.

Cand s-a nascut primul copil mi-am dat seama ca asa nu putem continua. Si tot atunci am realizat ca exemplul nostru, al parintilor, este crucial in adoptarea unui stil de viata cat mai sanatos. Sanatos dupa criteriile noastre, bineinteles!

Atunci am decis sa nu mai cumparam bauturi racoritoare. Rareori sunt astfel de bauturi la noi in casa. Nici macar pentru musafiri nu mai luam. Apoi, pentru a fi mai usor pentru mine, si mai sanatos pentru copil, inca de la inceput am gatit la cuptor, fara sare si fara zahar. Sau, ma rog, in cazul dulciurilor, puneam cat mai putin zahar sau inlocuitori (fructe dulci). Nici micile gustari nu-si mai gasesc locul pe la noi prin casa. Avem inghetata si ciocolata pentru atunci cand chiar ne dorim sa ne rasfatam. Insa cand ne e pofta de `ceva bun` ne indreptam spre cosul cu fructe.

Si uite asa, si baietii au inceput sa consume fructe multe, sa le considere desertul ideal. Si nu, nu le cer stoarse. Sau, daca le cer, stiu ca sunt mai sanatoase intregi, asa ca se multumesc cu ele curatate si taiate frumos.

Bineinteles ca uneori mergem la cofetarie sa mancam o prajitura. Da, chiar din aceea cu zahar. Se intampla destul de rar si incercam sa alegem dulciuri cat mai bine facute, fara prea multe prafuri. Si cu cat mai putin zahar. Si, bineinteles ca uneori cumparam crenvursti. Ii cautam cu atentie pe cei care sunt facuti doar din carne, slanina si condimente si ii savuram cu placere din cand in cand. Pentru ca o alimentatie sanatoasa inseamna o alimentatie variata si moderata.

Ceea ce am observat in ultima vreme, atunci cand mancam in deplasare, este ca preferam mancarurile mai putin sarate, mai putin dulci si cu gust cat mai curat. Si eu, si baietii, ne simtim mai bine cand consumam alimente `curate`, fara glutamat, fara potentiatori de aroma, fara sare sau zahar in exces. Si ne plac astfel de alimente. Acum 5-6 ani, daca primeam o mancare fara celebrul delikat, cu mai putina sare sau nu foarte dulce cu siguranta o treceam pe lista `neagra`. Acum e invers.

Ne-am educat gustul, ne-am educat creierul sa primeasca si sa savureze alimente cat mai `curate` si, ce e mai important, cei mici au invatat direct sa se bucure de astfel de alimente. Alegerile lor sunt in aceasta directie. Refuza categoric orice mancare care contine delikat in cantitate detectabila, orice mancare mult prea procesata, prajita cu ulei refolosit, prea dulce sau prea sarata. Eu ma bucur si am convingerea ca in viitor vor face alegeri sanatoase in privinta alimentatiei.

Educatia in alimentatiei incepe acasa si cel mai bun exemplu pentru un copil este parintele sau. Asadar, nu va speriati atunci cand copilul pare sa nu manance nimic, nu e nevoie sa apelati la alimentele nesanatoase doar pentru a fi siguri ca mananca si cel mic ceva. Ramaneti exemplu, evitati extremele si mancati sanatos in continuare. Cu siguranta lucrurile se vor schimba.