Aud tot mai des in jurul meu aceasta intrebare, de la parinti de copii peste 1 an, copii care nu sunt prieteni cu mancarea, insa iubesc dulciurile… Asadar, pentru acei parinti scriu aceste randuri…
Despre dulciuri, zahar si efectele lor voi mai scrie cu siguranta, pentru ca sunt multe de spus. USDA (United States Department of Agriculture) recomanda consumul de zahar rar spre foarte rar, adica o data sau de doua ori pe saptamana si chiar mai rar. Pana la varsta de 2 ani copiii ar fi bine sa nu cunoasca dulciurile… Usor de zis, nu-i asa?
Personal am reusit performanta de a nu-i oferi dulciuri copilului mai mare pana la 2 ani, respectiv 1 an, celui mic. Nici macar suc natural, proaspat stors. Are si el belelele lui… Asadar, se poate!
Daca totusi copilul a primit dulciuri, mai mult decat atat, a primit zilnic, niciodata nu e prea tarziu sa renuntati la ele. Nu uitati: dulciurile nu se ofera sa pedeapsa sau ca recompensa, nici macar daca a mancat. Bineinteles ca se poate institui o regula: putem manca dulce doar dupa ce am mancat mancare, insa, cu siguranta, nu e bine sa oferim dulciuri copilului dupa fiecare masa.
Daca as avea un copil care refuza sa manance mancare si plange sa ii ofer dulce, as face una din doua:
Fie as declara razboi dulciurilor si as institui reguli care sa ma ajute.
Fie as lasa mana libera copilului sa aleaga acele alimente (inclusiv dulciurile) care il satisfac in anumite momente.
Sa incepem cu prima varianta, cea pe care o prefera majoritatea parintilor. Declaram razboi dulciurilor. Cum facem asta? Pai mai inatai, intr-un moment de liniste (nu dupa ce tocmai ne-am certat ca iar nu a vrut copilul sa manance mancare) povestim cu cel mic cum ca dulciurile nu sunt sanatoase, ne pot crea dependente, ne pot agita, ne strica dintii etc. Si pentru ca mami si tati iubesc copilul, au decis sa faca ceva sanatos pentru el si pentru sanatatea lui: vom renunta la dulciuri. Da, si parintii trebuie sa renunte la dulciuri, ei sunt cel mai bun exemplu pentru copil, nu?
Apoi, as pune la dispozitia copilului diverse fructe, dintre cele preferate de el. Nu va speriati ca la inceput le va refuza. Nici macar nu trebuie sa il intrebati daca vrea fructe. Eu le tin intr-un loc accesibil pentru ei si, din cand in cand, mai curat si tai cate un fruct si il las la vedere. Daca la inceput nu mancau, acum sunt desertul preferat… Ati ghicit: dulciurile trebuie sa dispara din casa, cel putin o perioada, pana ce toata familia se acomodeaza cu noua regula.
Daca la primul copil am fost norocoasa, a mancat bine inca de la inceputul diversificarii, a iubit fructele si legumele, cu cel de-al doilea am simtit pe pielea mea neputinta de a-ti convinge copilul sa manance si el ceva. Lucrurile s-au mai relaxat cand si eu m-am relaxat si l-am lasat sa decida singur cat si ce vrea sa manance din ceea ce ii pot pune la dispozitie. Asadar, atunci cand e ora de masa imi anunt copiii, le spun ce avem de mancare si variante suplimentare (daca stramba din nas). Le amintesc cand vom servi urmatoarea masa si le spun ca pana atunci mai pot consuma doar fructe. Au ramas nemancati de maxim 2 ori, apoi au inteles ca nu e de gluma. Acum vin cand ii chem la masa. Si primesc si ceva gustari intre mese.
Asadar, nu va faceti griji ca cel mic va ramane nemancat. Pentru ca rareori se intampla asta. Insa e important sa va tineti de cuvant, sa nu cedati plansului lor si rugamintilor fierbinti. Daca pe termen scurt rezolvati problema dandu-i ce-si doreste (dulce), pe termen lung pierdeti de la increderea copilului la starea lui de bine. Mai mult, puteti crea dependente de dulce de care nu se va bucura cand va deveni adult…
Un alt aspect important este ca cel mic sa ia masa impreuna cu restul familiei, sau macar cu adultul care il ingrijeste. Stiu ca ne e mai usor sa dam copilului sa manace mai intai, scapam si de grija asta, ca apoi sa putem manca noi linistite (daca mai apucam), insa copilul va beneficia mai mult de experienta mesei atunci cand mananca langa un adult. Atunci cand il poate observa (de la postura la conversatie acceptata la masa), cand il poate imita, cand poate gusta din mancarea lui…
Tot mai multi parinti se plang ca ai lor copii nu mananca fructe si legume proaspete… Insa daca sunt intrebati daca ei, adultii, consuma aceste alimente frecvent, in preajma copiilor si nu numai, ridica din umeri… Studiile arata ca expunerea copiilor intr-un mediu in care se mananca fructe si legume zilnic are un impact semnificativ asupra relatiei lor cu aceste alimente.
Asadar, daca doriti sa schimbati atitudinea copilului fata de alimente, sa il ajutati sa aleaga mai sanatos, iata care sunt pasii, pe scurt: vorbiti cu copilul despre alimente sanatoase, despre alimente nesanatoase, oferiti-i sansa sa aleaga ce si cat mananca, sa participe la pregatirea si aranjarea mesei, fiti un bun exemplu pentru copil.
Copilul vostru mananca sanatos?