Tag: alimentatie

Alimentatia si educatia

Bun subiect, stiu. Mai ales ca poate fi abordat din doua directii: cum ne influenteaza alimentatia educatia, dar si cum ne ajuta educatia in alimentatie.

Despre educatia in alimentatie am mai vorbit, de multe ori. Chiar am incercat sa fac mai mult decat atat. Atat timp cat nu introducem in scoli ore de educatie alimentara nu vom reusi sa abordam o alimentatie sanatoasa la nivel national. Atat timp cat nu oferim exemple de urmat copiilor nostri, nu ne putem astepta ca ei sa aleaga sanatos.

Pentru ca sunt in Praga de doua saptamani si am colindat putin marketurile aici am remarcat ceva ce nu am intalnit in tara in marile magazine. Aici, in cele mai multe magazine (nu toate, bineinteles) intri direct in zona cu produse sanatoase (fructe, legume, produse bio etc.).

La noi, cele mai mari cozi in zona foodcourt erau la Mc si la KFC. Iar numarul copiilor care consuma astfel de produse e prea mare pentru cat e de slaba mancarea oferita.

Dar despre asta am tot vorbit, hai sa vedem cum influenteaza alimentatia, educatia… In primul rand, o alimentatie sanatoasa ofera corpului energia si tot ceea ce ii este necesar, pentru a invata. Daca noi oferim creierului constant sucuri dulci si hamburgeri, corpul se va simti mai obosit si procesul de invatare incetineste. In primii ani copilul absoarbe ceea ce vede in jurul lui. Si va absorbi si modul de alimentatie. Tot, de la ce mancam de obicei, pana la obiceiuri asociate cu alimentatia (cum stam la masa, cat de repede sau de incet mancam, daca privim sau nu la TV in timp ce mancam). De aceea este foarte important sa ne invatam copiii sa aprecieze, cat mai devreme, bucuria mancatului constient. Adica sa nu stam cu ochii pe un ecran in timp ce mancam, sa stim ce mancam si sa simtim alimentele cu cat mai multe dintre simturi (de aceea recomand nici sa nu fie prea condimentate), sa ii oferim copilului experienta unei discutii armonioase pe care o putem avea la masa si nu numai. Ajuta inclusiv implicarea copilului la cumparaturi (i se dezvolta limbajul, mai ales daca se discuta cu copilul in timp ce se aleg produsele, daca i se transmite copilului de ce alegem si dupa ce criterii ne alegem produsele), dar si implicarea copilului in prepararea si servirea mesei (in special pe partea de motricitate, insa nu numai).

Asadar, includeti copiii in orice activitate legata de alimentatie si veti vedea cat de usor le va fi mai tarziu in alegerea unei alimentatii sanatoase.

Despre alimentatia in copilarie si neofobie…

Zilele trecute citeam un articol pe sciencedirect referitor la cum ne influenteaza alimentatia din copilarie modul in care alegem alimentele…

Stiu ca sunt multi parinti care cred ca atat timp cat copilul mananca, nu trebuie sa ne gandim si alte aspecte, in special la cele emotionale. Stiu ca mai sunt parinti care indeasa pur si simplu mancarea pe gatul copiilor pentru ca le e frica sa nu slabeasca, sa nu creasca… Din aceeasi categorie sunt si parintii care pun copiii sa manance in fata unui ecran (TV, tableta, telefon). Vad din ce in ce mai multi copii cu semne de obezitate, cu boli de alimentatie sau care, pur si simplu, nu iubesc mancarea. De nici un fel…

Pentru toti acesti parinti si nu numai vreau sa spun doar atat: Lasati copiii sa aleaga ce si cat mananca, ajutati-i sa pregateasca masa, sa se simta utili si in acest sector al vietii lor, luati-i ca `ajutor de bucatar`, implicati-i in tot ce inseamna masa, alimentatie si, cu siguranta, nu vor ramane infometati. Mai ales cand nu primesc gustari nesanatoase intre mese…

In esenta, articolul prezinta urmatoarele concluzii:

  • oferind copilului alimente noi periodic, se reduce frica lui de a incerca astfel de alimente. Doar oferind!…
  • indemnand un copil sa manance poate conduce la o crestere a fobiei lui pentru alimente noi.
  • copiii cu scor mare de neofobie prefera un numar mai mic de alimente.
  • copiii care au control asupra deciziilor legate de alimentatie (pot decide singuri cand le e foame, ce vor sa manance, cat sa manance etc.) prefera alimentele sanatoase.
  • copiii care consuma mai putine legume sunt de multe ori reticenti la nou si au predispozitie spre obezitate.

Asadar, educarea parintilor referitor la impactul potential al practicilor de alimentatie este importanta inca de la inceputul vietii de parinte.

Voi cum alimentati copiii?

Educarea gustului…

Ma gandeam zilele trecute, ca tot a fost sarbatoare si prilej de mese imbelsugate, la mostenirea nostra, a romanilor, in privinta alimentatiei. Ma gandeam la ceea ce mancam in copilarie, in ograda bunicilor, la ceea ce mancam acasa, la oras, pana la Revolutie si apoi, cum s-au modificat mesele noastre dupa `89, cand au aparut fel si fel de alimente pe piata. Un mare hop in alimentatia noastra, ca familie, a fost atunci cand s-a nascut baiatul cel mare. A fost ca o trezire.

Imi amintesc cu drag mancarea din copilarie, gatita cu mare dragoste de bunica, cu produse din ograda. Am crescut cu lapte si branza de capra, cu rosii din gradina, fructe direct din copaci, pepeni gustosi si zemosi, zahar pe paine si gogosi. Mancam slanina si untul goale, smantaneam ulcica cu lapte pus la prins si puneam zahar in mamaliga. Ce bun era terciul! Si colarezii… amestec de faina cu lapte, cocoloase cu zahar.

Apoi, dupa Revolutie, cand au inceput sa apara toate acele preparate, semipreparate, delikatul si conservele, fructele de import si rosiile coapte tot timpul anului, si alimentatia noastra a avut de suferit. Curiozitatea, dependenta data de anumiti compusi, placerea de a incerca de toate au dus la o ingrasare constata a populatiei. McDonalds, KFC si alte fast-food-uri ne faceau zilele mai usoare si burtile mai pline. Si inca eu nu am fost fan ale lor! Schimbarea stilului de viata a avut un rol major, de asemenea. Au aparut calculatoarele, nu mai mergeam la cules de tutun sau struguri, stateam in fata calculatorului si faceam proiecte. Nu mai desenam pe hartie de calc stand in picioare langa masa, ci in autocad.

Cand s-a nascut primul copil mi-am dat seama ca asa nu putem continua. Si tot atunci am realizat ca exemplul nostru, al parintilor, este crucial in adoptarea unui stil de viata cat mai sanatos. Sanatos dupa criteriile noastre, bineinteles!

Atunci am decis sa nu mai cumparam bauturi racoritoare. Rareori sunt astfel de bauturi la noi in casa. Nici macar pentru musafiri nu mai luam. Apoi, pentru a fi mai usor pentru mine, si mai sanatos pentru copil, inca de la inceput am gatit la cuptor, fara sare si fara zahar. Sau, ma rog, in cazul dulciurilor, puneam cat mai putin zahar sau inlocuitori (fructe dulci). Nici micile gustari nu-si mai gasesc locul pe la noi prin casa. Avem inghetata si ciocolata pentru atunci cand chiar ne dorim sa ne rasfatam. Insa cand ne e pofta de `ceva bun` ne indreptam spre cosul cu fructe.

Si uite asa, si baietii au inceput sa consume fructe multe, sa le considere desertul ideal. Si nu, nu le cer stoarse. Sau, daca le cer, stiu ca sunt mai sanatoase intregi, asa ca se multumesc cu ele curatate si taiate frumos.

Bineinteles ca uneori mergem la cofetarie sa mancam o prajitura. Da, chiar din aceea cu zahar. Se intampla destul de rar si incercam sa alegem dulciuri cat mai bine facute, fara prea multe prafuri. Si cu cat mai putin zahar. Si, bineinteles ca uneori cumparam crenvursti. Ii cautam cu atentie pe cei care sunt facuti doar din carne, slanina si condimente si ii savuram cu placere din cand in cand. Pentru ca o alimentatie sanatoasa inseamna o alimentatie variata si moderata.

Ceea ce am observat in ultima vreme, atunci cand mancam in deplasare, este ca preferam mancarurile mai putin sarate, mai putin dulci si cu gust cat mai curat. Si eu, si baietii, ne simtim mai bine cand consumam alimente `curate`, fara glutamat, fara potentiatori de aroma, fara sare sau zahar in exces. Si ne plac astfel de alimente. Acum 5-6 ani, daca primeam o mancare fara celebrul delikat, cu mai putina sare sau nu foarte dulce cu siguranta o treceam pe lista `neagra`. Acum e invers.

Ne-am educat gustul, ne-am educat creierul sa primeasca si sa savureze alimente cat mai `curate` si, ce e mai important, cei mici au invatat direct sa se bucure de astfel de alimente. Alegerile lor sunt in aceasta directie. Refuza categoric orice mancare care contine delikat in cantitate detectabila, orice mancare mult prea procesata, prajita cu ulei refolosit, prea dulce sau prea sarata. Eu ma bucur si am convingerea ca in viitor vor face alegeri sanatoase in privinta alimentatiei.

Educatia in alimentatiei incepe acasa si cel mai bun exemplu pentru un copil este parintele sau. Asadar, nu va speriati atunci cand copilul pare sa nu manance nimic, nu e nevoie sa apelati la alimentele nesanatoase doar pentru a fi siguri ca mananca si cel mic ceva. Ramaneti exemplu, evitati extremele si mancati sanatos in continuare. Cu siguranta lucrurile se vor schimba.

 

De ce nu cred in dieta vegana?

Deseori particip la polemici legate ce tipul de dieta ce ar trebui urmat, atat de adulti, cat si de copii. Una din dietele la moda in aceste vremuri este chiar dieta vegetariana. Unii merg mai departe, si vorbesc despre dieta vegana. Sa vedem care e diferenta intre cele doua:

Dieta vegetariana este acea dieta in care nu se consuma produse de origine animala. Un vegetarian nu va manca lapte, oua, carne si derivatele lor. Unii vegetarieni nu consuma nici miere, pe cand altii o considera potrivita acestei diete. Exista si abateri de la aceste restrictii, si astfel s-au creat curentele lacto-vegetarian, ovo-vegetarian, lacto-ovo-vegetarian. Acestia consuma produse din lapte, respectiv oua si derivatele lor.

Pentru a se diferentia mai usor de cei care accepta miere, laptele sau ouale in alimentatie, unii vegetarieni se numesc vegani. Veganismul este un concept mai larg, care se refera si la utilizarea altor produse de origine animala, cum ar fi pielea din care se confectioneaza diverse articole de imbracaminte si incaltaminte.

Desi studiile, la momentul actual, arata ca dieta vegetariana este recomandata pe perioade limitate (1-2 ani), multi oameni aleg aceasta dieta ca un stil de viata. Iar motivele pentru care fac aceasta alegere sunt diverse, de la studii stintifice la studii mai putin stiintifice, tip Studiul China si alte bazaconii.

Vreau sa mentionez ca nu ma deranjeaza alegerile altor persoane in materie de alimentatie, atat timp cat acestea nu interfera (negativ) cu alegerile mele. Pot merge la restaurant cu o familie de vegani, atat timp cat pot comanda si eu ceva de mancare ne-vegan. Pot participa la petreceri cu familii vegane, le pot chiar organiza, atat timp cat si eu pot alege ceva de mancare. La fel si in ceea ce priveste alegerile alimentare ale copiilor mei, sunt ok cu prieteni vegani, atat timp cat nu mi se cere sa nu le dau carne sa nu pofteasca cei vegani… Adica dieta, de orice fel ar fi ea, nu ar trebui sa limiteze accesul celor din jur la un alt tip de alimentatie. Este ca si cum nu as merge la o nunta de catolici pentru ca eu sunt ortodoxa… sau atee…

Eu una nu neg ca dieta vegana sau vegetariana este una sanatoasa. Ea poate fi deopotriva sanatoasa, sau nesanatoasa, in functie de cum intelege cel care alege acest tip de dieta. Adica, daca te declari vegan si mananci toata ziua cartofi prajiti si salata de rosii, e clar ca ai o dieta nesanatoasa. In schimb, daca tii cont de compozitia chimica a alimentelor in principalii nutrienti, faci combinatii corespunzatoare si iei suplimentele nutritive recomandate, atunci poti avea o dieta vegana sanatoasa.

Si iata aici primul motiv pentru care eu nu as consuma o astfel de dieta pe termen lung: mi se pare dificil sa urmaresc compozitia alimentelor, sa trebuiasca sa fiu atenta sa nu lipseasca aminoacizii esentiali, calciul, micro si macro-elementele necesare organismului. Vitamina B12 este destul de greu de procurat dintr-o alimentatie vegana, de aceea se recomanda suplimentele nutritive ce contin vitamina aceasta, precum si altele.

Mai mult, pe langa faptul ca nu imi place sa iau suplimente nutritive pentru compusi pe care ii pot procura din alimente, nu imi place nici ideea de a consuma alimente imbogatite cu astfel de compusi. In general, toate tipurile de lapte vegetarian au si diverse saruri si vitamine de sinteza adaugate, tocmai pentru a suplini lipsa lor in alimentatie. Sau, ca sa prepari tofu in casa ai nevoie de clorura de magneziu.

Desi vegetarianismul este studiat de ceva vreme, inca nu se cunosc toate implicatiile pe termen lung ale acestui stil de viata. Inca nu sunt date suficiente care sa valideze ca sanatos acest stil de viata. De exemplu, desi incidenta unor cancere pare a fi mai mica la vegani, inca nu se stie sigur daca alimentatia a influentat aceste rezultate sau stilul de viata in ansamblu (stres, somn, activitate fizica etc.) specific vegetarienilor. Si eu una nu doresc sa fiu cobai si pentru asta.

OMS nu recomanda un anumit tip de dieta, insa, conform studiilor, cea mai sanatoasa dieta la acest moment pare a fi dieta mediteraneana, bogata in fructe si legume proaspete, in peste si fructe de mare.

Un alt motiv pentru care nu m-as apuca sa tin o astfel de dieta este ca in Romania si mai ales in Constanta, nu am gasit nutritionisti suficient de buni care sa poata realiza un meniu optim pentru o astfel de alimentatie, si care sa nu necesite suplimentarea cu diverse produse nutritive. Nu am gasit nici bucatari atat de buni care sa poata realiza un meniu vegan echilibrat, astfel incat sa nu fii nevoit sa completezi acasa cu nutrientii esentiali.

Din meniurile vegetariene peste care am dat cu diverse ocazii nu au reiesit cunostintele in materie de nutritie speciala ale celor care le-au creat. Pentru a asigura un aport optim de aminoacizi, de exemplu, un vegan are nevoie sa consume cantitati mai mari de proteine de origine vegetala decat un omnivor. Deseori, in meniurile vegane proteinele apar in cantitate mica, mult prea mica pentru un organism activ.

Desi par mai sanatoase, uneori alimentele vegane pot fi mai dezechilibrate din punct de vedere nutritiv (contin mai multe grasimi, mai mult zahar etc.) pentru a asigura calitatea senzoriala a acestora. De exemplu, iubesc tortul snickers raw vegan. E foarte gustos, pare sanatos, ca doar e facut din fructe deshidratate si alune/nuci. Insa, realitatea e ca intr-o felie de tort snickers raw este inglobata o cantitate aproape la fel de mare de zahar (in acest caz fructoza din fructe) si de grasimi ca intr-un tort obisnuit. Chiar daca sunt grasimi `bune`, cantitatea in care se gasesc aceste grasimi le face nesanatoase.

Datorita restrictiilor si disponibilitatii unor alimente intr-o anumita zona, dieta vegana poate aduce un numar mai mic de compusi toxici in organism, insa acestia pot deveni mai toxici prin acumulare. Cu cat un meniu este mai variat, cu atat sunt mai mici sansele sa fie variat si `meniul de compusi toxici`.

Si inca un aspect demn de mentionat: desi ingredientele sunt de regula mai ieftine si mancarea vegana se prepara mai rapid, pretul final al acestor mancaruri in restaurante este mult mai mare. Nu mi se pare corect!

Asadar, cel putin deocamdata, nu doresc sa devin vegana/vegetariana. Si nici sa imi conduc copiii pe acest drum. Le voi prezenta optiunile, nu ii voi forta sa manance ceva ce nu doresc sau nu le prieste, ii voi invata sa respecte deciziile alimentare ale celor din jur, insa ii voi incuraja sa manance cat mai variat, echilibrat, sa faca miscare si sa fie fericiti. Atat cat voi putea!

 

 

Ce inseamna o alimentatie sanatoasa?

Este destul de dificil de definit conceptul de alimentatie sanatoasa, ceea ce e sanatos pentru cineva poate fi daunator pentru altcineva. Alimentatia sanatoasa trebuie sa tina cont de multi factori, printre care varsta, sexul, tipul de activitate, starea de sanatate si particularitatile fiecarei persoane. Insa exista recomandari pe grupe de varsta, sex si tipuri de activitati.

In principiu, o alimentatie sanatoasa va asigura nutrientii de care are nevoie organismul uman: proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale. Necesarul din fiecare este diferit, asa cum spuneam mai sus. Nu trebuie uitate nici apa, exercitiul fizic si starea de bine generala (acel well-being despre care vorbeste toata lumea) .

In ultima vreme se vorbeste tot mai mult despre stres, despre cumm sa capatam acea stare de bine, stare fara stres. S-a constatat ca de multe ori stresul sta la baza declansarii si evolutiei unor boli. Medicii, de multe ori, la consult, mentioneaza si acest aspect, care ne insoteste zi de zi, stresul.

Stresul a pus stapanire si in alimentatie, este uneori cauza unei alimentatii defectuoase, alteori baza unei alimentatii sanatoase.

Ce am putea face pentru a ne alimenta corespunzator? Pai, am putea avea grija ca ceea ce mancam sa ne priasca, sa nu mancam alimente care ne-ar putea face rau sau care nu aduc nici un beneficiu organismului nostru, am putea fi atenti la cerintele organismului (am cam uitat sa mancam ce ne cere organismul, acum mancam tot mai mult ce ne ofera piata – ce credem ca avem nevoie, informandu-ne din reclame), sa facem miscare, sa bem apa si sa limitam stresul.

Cum sa limitam stresul? Eu ma gandesc la cateva tehnici, si pe unele dintre ele le aplic cu succes: sportul, miscarea, rasul, mindfulness, yoga, muzica, mersul la psiholog, inconjurarea de oameni frumosi, care merita…  Sunt convinsa ca mai sunt si alte tehnici, si sunt curioasa sa aflu cum va relaxati voi, cum alungati stresul de peste zi si lasati loc starii de bine…

 

 

Provocare: Enzima miracol…

Recent, am fost pusa in fata unei provocari… pornind de la o intrebare din public, am citit cartea Enzima miracol scrisa de medicul japonez Hiromi Shinya. Nu pot spune ca mi-a placut, dimpotriva, cartea are multe lacune. Mai mult, am intalnit erori grave de chimie. Sau poate nu am inteles eu bine…

Fac o scurta recenzie a cartii, cu mentiunea ca sunt multe aspecte neabordate.

Cartea este scrisa de un cercetator, inventator, om de stiinta care nu are foarte multe publicatii la nivel ISI. Pe sciencedirect l-am gasit autor in cateva articole, pe pubmed nu a fost gasit. Asadar, nu prea face cercetare… Face consultatii…

Este un punct de vedere al unui medic care a vazut o singura perspectiva – cea a colonului. Ce facem cu inima, plamanii, stomacul etc?

Chiar autorul recunoaste ca dieta nu e bazata pe studii concludente ci pe cateva observatii. Nici el nu pare sigur de aceasta ipoteza, pe parcursul cartii apar deseori referiri la nesiguranta lui (daca ipoteza mea este corecta.. sau existenta enzimei sursa este inca o ipoteza… etc.).

Dieta e restrictiva si poate produce dezechilibre metabolice mari daca nu se intervine cu suplimente nutritive.

Dieta recomanda consumul de apa alcalina kangen, desi nu exista studii stiintifice care sa ateste proprietatile benefice ale acestei ape. Mai mult, apa alcalina poate produce dezechilibre in alimentatie prin stimularea producerii de sucuri gastrice.

Dieta porneste de la o idee neverificata si neverificabila, cum ca exista o singura enzima sursa in organism din care se formeaza enzimele specializate. Nu exista nici macar un studiu care sa sustina aceasta idee.

Face supozitii neverificate de stiinta. Afirma ca proteinele de origine animala ar fi responsabile de deficitul de atentie la copii.

Idee din carte: in carne nu exista fibre alimentare, de aceea ne imbolnavim… Asa e… In carne nu sunt fibre alimentare… Tocmai de aceea OMS recomanda consumul a minim 400 g de fructe si legume proaspete pe zi.

Cartea porneste de la premise gresite, cum ca oamenii care consuma carne, nu mai consuma si alte alimente.

Exemplele din carte sunt date doar pe sistemul digestiv, autorul considerand ca daca acesta e bine, toate celelalte parti anatomice vor fi bine. Realitatea e ca fiecare sistem, aparat, organ are nevoi proprii, pe care incercam sa le implinim simultan printr-o alimentatie variata si echilibrata.

In carte, autorul afirma ca duce o viata fara chimicale, nu ia medicamente si mananca sanatos, fara cafea, ceai si alte bauturi. Dupa care mentioneaza ca inainte de a prescrie un medicament pacientilor lui, testeaza pe el acel medicament, luand o parte din doza…. Asta nu inseamna ca ia totusi medicamente? Si, mai ales, ca le ia fara sa fie bolnav… Ideea e ok in ansamblu, el incearca sa prescrie acele medicamente care trateaza cauza si nu simptomele…

Laptele nu ajuta la prevenirea osteoporozei. Laptele creste rapid concentratia de calciu din sange, calciu ce va fi repede eliminat de organism prin urina, rezultand calculi renali si alte probleme, spune autorul, fara sa citeze surse stiintifice care demonstreaza acest lucru. Cercetatorii sustin in continuare ideea consumului de lapte si alimente bogate in calciu pentru prevenirea osteoporozei, desi exista si studii care nu leaga cele doua variabile. Exista studii care arata o evidenta relatie intre consumul de Calciu si vit. D si riscul de fracturi. In schimb, autorul recomanda consumul de suplimente minerale si vitamine pentru a acoperi lipsa laptelui din alimentatie.

Autorul descrie o piramida alimentara inexistenta si o combate. Piramida alimentara nu recomanda in primul rand lapte si oua, asa cum se mentioneaza in carte. De asemenea, piramida alimentara nu contine nicaieri cuvantul enzime, dupa cum afirma insusi autorul. Sa fie oare pentru ca dieta propusa de el nu este verificata stiintific? Mai mult, in piramida nu sunt incluse enzimele, ele nefiind alimente de sine statatoare. Insa piramida contine fructe si legume, nutritionistii recomanda fructe si legume (OMS recomanda cam 400 g de fructe si legume proaspete pe zi), nu enzime. Exact cam ceea ce propune si autorul in dieta lui.

Laptele de vaca este destinat viteilor, nu oamenilor, spune autorul. Se leaga de intoleranta la lactoza, care apare la unii adulti, fara a aminti si beneficiile consumului de lapte. Apoi, revine la idee in carte, insa o mai indulceste… Laptele nu ar fi bun pentru adultii aflati in ultima treime de viata… sau ceva similar…

Afirma ca proteinele, descompuse in aminoacizi, ajung la ficat care ii descompune si apoi circula liberi prin sange… Asa de capul lor… Apoi ajung la rinichi, dupa ce cresc aciditatea sangelui si sunt excretati in urina… Uita ca ajung si la celule, pentru reconstructie celulara si alte functii importante din organism (unii aminoacizi intra chiar in componenta enzimelor, altii intervin in imunitate etc.)… Aciditatea excesiva a sangelui este neutralizata de calciu si apa… Nu-i asa ca acest calciu este o baza foarte tare? Oare de unde a invatat chimia?

Ideile mi se par extremiste… Autorul considera ca o persoana care consuma carne si lapte nu consuma fibre (cereale, fructe si legume)…

Autorul compara hrana si intestinele cimpanzeilor cu cele ale oamenilor, fara a aminti si speranta de viata a acestora (la cimpanzei este de 40 de ani in libertate si maxim 60 de ani in captivitate), la om, in medie, de 75 de ani (in Coreea ajunge la 90 de ani).

Sunt totusi de acord cu doua lucruri din carte: meditatia si iubirea.

Dieta in sine este  apropiata de recomandarile OMS, din punct de vedere calitativ. Diferentele majore sunt in ceea ce priveste cantitatea de carne si recomandarea de a nu consuma lapte si produse lactate. Insa se recomanda suplimentele nutritive si enzimele pentru ca hrana propusa de medic nu acopera necesarul zilnic din unele elemente. Mai mult, sunt recomandate cerealele, fructele si legumele bio… Cati oameni isi permit sa cultive sau sa cumpere doar astfel de alimente?

In ultima perioada se tot vorbeste despre amploarea fenomenului `Pharma`, de recomandarile tot mai dese pentru suplimente, medicamente naturiste etc. Si totusi, autorul recomanda in carte, pentru o viata sanatoasa, consumul de suplimente alimentare si enzime. Fain, nu?

Pe mine nu m-a convins cartea… Nici pe parte stiintifica, nici ca idei…