Mierea de Manuka

Despre mierea de Manuka s-a tot discutat in ultima vreme, fiind produsul preferat de parinti pentru ridicarea imunitatii copiilor proaspat intrati in colectivitate. In afara de faptul ca nu ar trebui sa intervenim in vreun fel asupra imunitatii copiilor, mierea de Manuka si-a dovedit eficacitatea in multe afectiuni. Insa, chiar si asa, nu ar trebui sa ne facem singuri tratament, chiar daca e vorba despre un produs natural, ci la recomandarea unui medic si doar atunci cand e necesar.

Primele studii privind capacitatea mierii de albine de a inhiba microbi care provoaca diverse boli au parut pe la sfarsitul anilor 1800. In zilele noastre, datorita incidentei tot mai mari a microbilor rezistenti la antibiotice (ca de exemplu S. aureus rezistent la meticilina – MRSA), mierea si proprietatile acesteia au atras din nou atentia cercetatorilor.

Image result for free images Leptospermum scoparium

In practica clinica din zilele noastre, mierea de Manuka (miere produsa de albine melifere ce colecteaza nectarul florilor copacului de Manuka – Leptospermum scoparium) se foloseste in multe afectiuni, inclusiv in tratarea ranilor. Procedura este standardizata, miere este iradiata gamma inainte de a fi aplicata, si doar un medic specialist poate face acest tratament.

Cele mai multe studii privind efectul antimicrobial al mierii, respectiv al mierii de Manuka, au fost realizate in vitro. Adica in laborator. Exista si cateva studii care demonstreaza eficacitatea mierii de Manuka in vivo (adica pe organismele vii), insa nu atat de multe pe cat ne lasa vanzatorii sa credem.

Oricum, mierea de Manuka pare a avea efect antimicrobial, inhiband cresterea unor microorganisme (de la S. aureus, P. aeruginosa, E coli etc.), dar si activitate antivirala (virusul zonei zoster).

Proprietatile antimicrobiene ale mierii de Manuka sunt atribuite multiplelor componente ce o alcatuiesc, inclusiv concentratiei ridicate de zahar, pH-ului scazut, prezenta apei oxigenate, metilglioxalului (MGO), unor peptide antimicrobiene (defensin-1), polifenolilor etc.

Deoarece activitatea antimicrobiana a mierii de Manuka variaza nu numai cu tipul de miere ci si intre loturi, mierea de Manuka este deseori descrisa de un factor unic (UMF). UMF reprezinta masura puterii activitatii antibacteriene a mierii impotriva S. aureus si se calculeaza in functie de concentratia unei solutii fenolice care da aceeasi zona de inhibitie a cresterii intr-o difuzie radiala, cu a mierii testate. Singurul aspect contestat la acest test este faptul ca se masoara doar pentru S. aureus si nu si pentru alte microorganisme.

O alta masura a capacitatii antimicrobiene a mierii de Manuka este MGO (concentratia de metilglioxal). UMF si MGO sunt corelate. Aici puteti gasi un tabel de corespondenta intre cele doua unitati de masura.

Asadar, inainte de a folosi mierea de Manuka pentru tratamentul diverselor afectiuni, aveti grija sa va sfatuiti cu un medic si sa va documentati cu privire la schema de tratament. O fi ea un panaceu universal, insa, cu siguranta, nu poate vindeca orice boala si nu poate fi administrata `la ghici`.

 

 

 

Idei de mic dejun pentru copii

Deseori raman fara idei de mic dejun, desi am un sistem destul de bine pus la punct. Adica mi-am facut un plan de mese, insa deseori baietii nu mananca acasa micul dejun, ci la gradinita. Si acest lucru ma salveaza, trebuie sa recunosc.

Cand se trezesc cu foame mare, le pun la dispozitie fructe. Proaspete, variate, gustoase. De sezon. Insa atunci cand fructele nu sunt suficiente sau cand sunt in vacanta trebuie sa apelez la lista cu idei de mic dejun. Iata ce plan am eu:

Oua. Copiilor le este recomandat sa consume 2 oua pe saptamana, dupa cum am invatat eu la scoala. Asadar, doua zile pe saptamana (nu consecutive) le ofer oua. Fie fierte, impreuna cu legume proaspete (castraveti, ardei gras, rosii etc.), fie omleta coapta (fara ulei), fie briose (ou batut cu legume pus in forme de briose si tinut 15-20 de minute la cuptor). Uneori fac ou intreg copt in tigaie, iar ei sunt incantati sa manance galbenusul moale.

Cereale. Aleg intotdeauna cereale fara zahar si le combin cu lapte de capra sau cu lapte vegetal. Laptele de cocos este preferatul lor. Aleg un lapte vegetal fara zahar. Daca au nevoie de ceva dulce sau daca urmeaza sa avem o activitate fizica intensa in acea zi, adaug miere. De la fulgi de porumb la cereale din faina de castane, de quinoa sau chiar de grau, oferta este destul de variata in acest sens.

Clatite. Ai mei nu sunt fani mari ai clatitelor clasice, insa de cand le-am descoperit pe cele olandeze si pe cele americane, micul dejun a devenit mai usor… Clatitele olandeze se prepara din faina de hrisca in amestec cu faina de grau, lapte, ou si drojdie. Adaug diverse arome pentru un gust diferit: uneori folosesc vanilie, alteori scortisoara. Baietii le mananca goale sau cu miere. De cand au descoperit pelteaua bunicii, parca nu se mai satura de combinatie. Ca sa diversific, uneori pregatesc clatite `americane`. Adica fac o compozitie mai groasa de clatite din ou, faina amestec (migdale, cocos, grau, secara, hrisca si alte variante, in functie de ce am la indemana), lapte, vanilie si bicarbonat de sodiu. Le coc in tigaie fara ulei. Vreau sa incerc sa le coc si in cuptor, sa nu fiu nevoita sa mai stau langa ele. Le servesc cu  fructe proaspete, sirop de artar, miere sau peltea. Ai mei nu au descoperit inca bunatatea dulceturilor din camara. Insa avem inlocuitori.

Briose. Cand timpul imi permite si afara nu e vremea buna, ne apucam de facut briose. Diverse compozitii, diverse gusturi, intotdeauna au fost o varianta buna de mic dejun. Simple sau cu fructe, nu foarte dulci, pot fi reprezenta o varianta pentru micul dejun.

Biscuiti. Nu de mult am descoperit reteta de biscuiti americani. Se fac repede, se mentin proaspeti multa vreme si copiii ii adora. Fac mai mult aluat, il impart si il pastrez la frigider/congelator. Cand nu am idei de mic dejun, scot si bag la cuptor o tava. Intr-adevar ies foarte dulci, chiar si cand nu folosesc toata cantitatea de zahar din reteta si chiar daca folosesc zahar brun/de cocos. Insa in zilele aglomerate, cu multe activitati, sunt minunati. O varianta de biscuiti este reteta de turta dulce a Printesei urbane. O folosesc cu succes iar baietii adora sa modeleze aluatul.

Salate. Salata de vinete, humus,  pasta de dovlecei, paste din diferite alte fructe si legume, cum ar fi din avocado, sfecla rosie etc. Toate pot fi intinse pe paine sau lipii si sunt variante bune de mic dejun.

Unt. Unt intins pe paine, cu miere sau simplu, este varianta noastra de mic dejun in graba, cand nu este timp pentru pregatiri laborioase.

Preparate din carne, branzeturi. Le-am lasat la urma pentru ca apar destul de rar in meniul nostru. Preparatele din carne le pregatesc eu sau mama, si uneori le cumpar din magazine de produse bio/traditionale. Citesc cu atentie eticheta si cumpar doar ce contine carne si condimente. Fara alte prostii. Branzeturile le aleg pe acelasi principiu, caut produse `curate`, ce contin doar lapte si culturi lactice. Oferta este limitata, intr-adevar, insa exista.

Iaurt. Ca si la branzeturi, aleg iaurturile care contin doar lapte si culturi lactice. Aici oferta este mai variata. Gasesc iaurturi din lapte de vaca, de capra, de bivolita. Le combin cu fructe (cand erau baietii mai mici si acceptau aceasta combinatie), cu cereale sau cu seminte.

Iata lista mea de mic dejun variat si gustos. Sunt convinsa ca mai sunt variante sanatoase. Astept sa imi mai dati voi idei. Ce alte variante de mic dejun pentru copii mai serviti voi acasa?

Carti pentru copii (ne)mancaciosi

Unii copii iubesc mancarea inca de la inceput, altii se satura doar cu mirosul ei… Oricum ar fi, copiii pot fi incurajati tot timpul sa manance cat mai sanatos, pot invata sa iubeasca fructele si legumele. Azi am decis sa scriu despre cateva carti care ne pot ajuta in promovarea unei alimentatii cat mai sanatoase catre copii. Sunt carti pe care eu le-am folosit cu succes in acest scop in educatia copiilor mei.

Incep cu Buha si Owliver, eroii povestirilor de pe cd-urile In drum spre gradinita si scoala si, mai nou, ai cartii Familia Buhaescu. Toate se pot gasi aici. Copiii mei au invatat de la Buha si Owliver cand si cum sa bea apa, ce beneficii aduc legumele, cum se mananca supa si multe alte lucruri interesante. Si le-au invatat experimentand, ascultand, cantand impreuna cu aceste personaje. Tot din colectia Copilul verde recomand si cartile cu Fintifliusca (Pofta de povesti si Fintifliusca merge la scoala), la fel de utile in educatia pentru sanatate.

O alta carte draga noua, pe aceeasi tema a educatiei pentru nutritie sanatoasa, este Aventurile ramei Oli. Cei mici au inteles importanta ramelor in gradina, puterea fructelor si legumelor consumate in stare proaspata si au cerut mai multe carti cu rama Oli. De cand au citit despre aventurile ramei Oli au inceput sa protejeze ramele, sa le studieze intens si sa isi aminteasca rolul lor in natura.

Colectia cu Erus este foarte indragita de copilul meu cel mare. Cel mic este inca prea mic pentru a avea rabdare sa o asculte, insa cel mare nu m-a lasat sa ma ridic din pat pana nu am terminat cartea. Ambele volume: Erus si valea rabdarii si Erus si valea generozitatii. Cartile pun intr-o poveste uimitoare beneficiile fructelor, legumelor, mierii, iar copiii sunt fascinati de cata energie pot primi de la aceste alimente, cate pot face cand consuma alimente sanatoase si cat de bine cresc. Cartile vin si cu cateva cantecele in tema, cantece indragite pe loc de copii.

Sunt multe carti pe piata care pot ajuta copiii mai mari sau mai mici sa adopte un stil de viata sanatos. Pe masura ce imi mai amintesc, voi mai scrie pe aceasta tema. Pana atunci, nu uitati ca o alimentatie sanatoasa incepe in familie, asadar puterea exemplului este uimitoare!

 

 

 

 

 

Sucurile: da sau ba?

Nu exista petrecere, intalnire sau iesire fara ca celor mici sa nu li se ofere un suculet. Natural sau nu, carbogazos sau nu, sucul ar trebui sa se regaseasca cat mai rar in alimentatia copiilor, iar daca este posibil, deloc. Sa povestim si de ce:

Bauturile carbogazoase. Contin de regula multe chimicale, asa zisele E-uri, si mult zahar. Sunt bine pasteurizate si nu contin, de regula, nici o urma de nutrienti benefici organismului. In afara de senzatia placuta data de consumul de zahar, consumul acestor bauturi nu aduc nici un beneficiu organismului. Mai mult, datorita continutului mare de zahar, CO2 si aromatizanti/coloranti, irita mucoasele.

Sucurile fara acid. Zic unii ca sunt mai bune… Insa eu sunt de parere ca sunt la fel de nocive ca si cele carbogazoase. Lipseste doar CO2. In rest, au zahar, coloranti, aromatizanti, stabilizatori etc.

Sucurile naturale pasteurizate. Sunt produse din suc natural, proaspat stors (zic ei), uneori ceva adaosuri (printre care si zahar sau indulcitori) si pasteurizate. Adica mare parte din vitaminele din fructe care reusesc sa treaca in suc se vor inactiva sub actiunea caldurii. Mai ales vitamina C.

Sucurile naturale nepasteurizate. Nici ele nu sunt foarte sanatoase. Intr-adevar, sunt mai sanatoase ca celelalte, insa eu tot le evit. In primul rand, in ele se regaseste o mare parte din zaharurile din fruct. Asadar, sunt destul de concentrate in zahar, mai ales ca o buna parte din fruct (pulpa) se arunca. Apoi, multe vitamine (mai ales cele liposolubile) raman in pulpa. E bine totusi ca vitaminele care trec in suc, prin stoarcere, nu sunt inactivate de temperatura. Oricum, daca aveti de ales, alegeti intotdeauna si oferiti copilului fructul intreg si nu sucul.

O alta problema identificata de mine la copiii carora li se ofera sucuri este dependenta de acestea. Si aceasta este o problema la nivel mondial. Zaharul, concentrat in sucuri, fie ele naturale sau nu, pasteurizate sau nu, ajuta la intretinerea acestei dependente. Asadar, e bine sa evitam cat de mult putem sa oferim astfel de `bombe calorice` copiilor. Sigur ca lor le place gustul (cui nu-i place dulcele?), mai ales cand acest gust e intensificat de diverse arome mai mult sau mai putin naturale. Insa sucurile sunt concentrate, au gust si aroma intense si astfel, va fi tot mai greu sa convingi copilul sa manance fructul intreg (ale carui gust si aroma sunt mai diluate).

Cel mai greu mi s-a parut sa evit aceste bauturi dupa ce copiii au intrat in comunitate. La petreceri, la loc de joaca, oriunde mergem, copiii sunt invitati sa bea un suc. Nici nu mai conteaza de care. Am fost ferma atat cat am putut, pana am observat ca eram mintita (inclusiv de cei mici) ca nu consuma suc. Am facut un compromis. Ori de cate ori este posibil, inlocuiesc sucul cu limonada, care sa contina cat mai putina miere. Uneori reusesc sa ii conving sa consume apa in loc de suc.

Oricum, avem si un set de reguli cu privire la consumul de suc:

1. Nu consumam si nu cumparam suc acasa. Nici noi, adultii.

2. Cand e o ocazie speciala, inlocuim sucul cu limonada, cu cat mai putina miere sau cu apa.

3. La petrecerile organizate de noi, nu punem suc pe masa copiilor.

4. La petrecerile organizate de altii incercam sa ii convingem pe copiii nostri ca apa e o optiune mai buna. Daca nu reusim, asta e! Poate data viitoare avem noroc!

Consumam suc de fructe nepasteurizat extrem de rar, sa spun un pahar la cateva luni. Pentru ca nu vreau sa le induc copiilor ideea ca e interzis. Insa nici nu as vrea sa bea necontrolat si pe ascuns atunci cand dau de el pe la vreo petrecere. Asa ca ma relaxez si ii las sa bea cat isi doresc. Cand trece petrecerea si prind ocazia le mai povestesc de ce preferam apa si evitam sucul.

Ce am reusit sa obtin cu aceste reguli si povestile simple despre zahar si sucuri? Am reusit sa ii conving (foarte usor) ca nu avem nevoie de suc in dieta zilnica, ca este ok sa bem din cand in cand un pahar de suc, ca e bine sa alegem sucuri cat mai naturale (i-am invatat sa le identifice). Baietii consuma rareori suc, sunt convinsi relativ repede sa accepte alternativa mai sanatoasa si nu au facut pana acum tantrumuri legate de acest aspect.

Sper ca pe termen lung sa fie la fel de selectivi in alegerea si consumul de suc, mai ales ca noi, parintii, ne vom pastra obiceiul de a face alegeri cat mai sanatoase si a le oferi exemple cat mai bune… asa cum credem noi de cuviinta, fireste.

 

Detoxifierea, da sau ba?

E primavara si au inceput dietele detox… Tabere, intalniri, grupuri suport, toate create in acest scop, al detoxifierii organismului… Exista diete detox? Sunt ele necesare? Sunt utile? Ajuta cumva organismul?

Am o veste proasta pentru cei care platesc bani grei pentru dieta detox. Indiferent de tipul unei astfel de diete, ea nu ajuta nicicum organismul in procesul de slabire… Si cu toate acestea, piata detox-ului este in continua crestere…

Organismul uman are capacitatea de a se auto-detoxifia, ca sa zic asa… El isi elimina compusii toxici rezultati in urma metabolismului prin diverse cai: prin respiratie, transpiratie, fecale, urina etc. Ficatul este cel care metabolizeaza cei mai multi compusi toxici, introdusi voit sau accidental in organism. El este responsabil de detoxifiere in mare parte. Si tot ficatul are capacitatea de a se regenera. Asadar, nu are nevoie de suculet cu iarba verde sau alte bazaconii pentru a face acest lucru. Are nevoie de un stil de viata sanatos, odihna, activitate fizica, adica sa isi vada de treaba intr-un organism sanatos.

In lumea stiintifica, atunci cand se vorbeste de detoxifiere, se pune accentul pe intoxicatii grave, cu medicamente sau substante toxice (mercur, droguri etc.), nicidecum nu se pune problema detoxifierii unui organism sanatos. De fapt, nici o comunitate stiintifica nu recunoaste si nu pare sa studieze dietele detox, asa cum apar ele in media.

Si nici nu au de ce. Detoxifierea cu diete restrictive, suculete organice sau ceaiuri minune nu exista! Iar cei care le promoveaza o fac doar pentru castigul imediat! Intrebati un astfel de `savant` in ale dietelor detox care sunt compusii toxici care sunt eliminati in timpul detoxifierii… Sunt convinsa ca nu va sti sa raspunda… Sau va inventa…

In concluzie, va puteti ajuta organismul zi de zi sa faca detox. Nu e nevoie de sucuri sau ceaiuri minune, nici de produse care costa mult, ci doar de vointa. Un stil de viata sanatos, ce cuprinde mancare buna si sanatoasa, activitate fizica, voie buna si buna-dispozitie, somn odihnitor, este suficient pentru a realiza detoxifierea organismului, daca nu lucrati in medii toxice, nu va drogati etc.

 

 

Piramida alimentelor si rostul ei…

Deseori, atunci cand se vorbeste despre o alimentatie sanatoasa, se mentioneaza si conceptul de `piramida alimentara` sau `piramida alimentelor`. Ce este aceasta si ce rol are in alimentatie vreau sa va povestesc in cele ce urmeaza…

Piramida alimentelor este o diagrama, de forma triunghiulara sau piramida, care contine grupele importante de alimente si care sugereaza numarul optim de portii din fiecare grupa, recomandate a fi servite de un adult sanatos. A fost publicata prima data in 1974 in Suedia, si conceptul a fost apoi preluat de USDA (United States Department of Agriculture) si transformat periodic in functie de descoperirile stiintifice din domeniul alimentatiei. In 2011, conceptul a fost inlocuit cu unul mai usor de urmarit si aplicat: `my plate`.

La inceput piramida alimentelor arata cam asa:

Cerealele se afla la baza piramidei, ceea ce inseamna ca trebuie consumate in proportie cat mai mare (6-11 portii pe zi), urmand fructele si legumele (care trebuie consumate cat mai proaspete), carnea si produsele lactate. In varful piramidei se afla produsele care trebuie consumate cat mai rar, dulciurile si uleiurile rafinate. Uneori, la baza piramidei s-a aflat apa (pana si-au dat seama cercetatorii ca nu neaparat cantitatea de apa e importanta, cat nevoile unui organism la un moment dat) si alteori, sportul.

In versiunea piramidei alimentare din 2005, sportul/miscarea se afla in spatele piramidei, amintind astfel oamenilor ca miscarea sta la baza unei vieti sanatoase, ne elibereaza de stres, ajuta digestia si starea de bine a organismului:

Chiar daca reprezentarea este usor diferita, principiile de baza au ramas similare, facandu-se mai bine distinctia intre proportia grupelor de alimente in dieta zilnica, intre alimente bogate in grasimi `bune` si grasimi `rele`. Mai mult, zaharul nu mai apare in aceasta varianta a piramidei, ultimele studii in domeniu conducand la limitarea lui in alimentatie. Sursele vegetale de zahar (fructele si legumele) se considera suficiente pentru o alimentatie sanatoasa si echilibrata.

Pentru ca efectul vizual al acestor piramide nu s-a considerat suficient, pentru a fi mai usor oamenilor sa inteleaga si sa aleaga alimente sanatoase, in 2011 s-a introdus conceptul `my plate` (`farfuria mea`).

Astfel, este mult mai usor sa ne asezam mancarea in farfurie, la fiecare masa si sa ne hranim sanatos in acelasi timp. Farfuria fiecarui om sanatos ar trebui sa contina multe fructe si legume proaspete, zilnic. Chiar si OMS recomanda aproximativ 400 g de fructe si legume in fiecare zi. Apoi, aproximativ un sfert (cam 20%) din portia zilnica de alimente ar trebui sa fie proteine, de preferat peste, insa se pot folosi si alte carnuri. Ultimul sfert din farfurie este reprezentat de cereale, in diverse forme. Dintr-o alimentatie echilibrata nu trebuie sa lipseasca laptele si/sau produsele lactate, acestea avand beneficii multiple pentru sanatatea organismului.

Orice aliment (inclusiv fructele si legumele) vine cu beneficii, dar si cu riscuri. Nu exista o reteta unica pentru o alimentatie sanatoasa, valabila pentru toti oamenii. Asa cum am mai spus si cu alte ocazii, cheia unei alimentatii sanatoase sta in moderatie, echilibru, diversitate, stare emotionala buna.

Cum arata `farfuria` voastra?

Detoxifierea: mit si adevar…

Deseori primesc intrebari despre dietele detox, despre cum ne pot ajuta acestea si care e adevarul din spatele lor. Mai mult decat atat, au aparut diverse programe de detoxifiere, carti si `specialisti` in acest domeniu…

Dar sa intelegem ce este detoxifierea. DEX ne spune asa: detoxifierea sau detoxificarea este o actiune metabolica prin care este neutralizat un produs toxic sau este transformat intr-un produs cu toxicitate redusa. Medicina ne invata ca organismul se detoxifica singur de produsii metabolici normali, care se produc zi de zi in corpul nostru, prin urina, transpiratie, respiratie etc. Ficatul este uzina principala unde au loc astfel de actiuni in organism. Sunt eliminate inclusiv medicamentele si resturile lor prin aceste procese metabolice normale, neajutate din exterior.

Asadar, daca nu sunteti consumatori mari de alcool, droguri sau nu lucrati in mediu toxic, organismul vostru are grija sa metabolizeze zi de zi compusii de care nu are nevoie. Si sa ii elimine.

In celelalte cazuri, cand sunteti mari consumatori de droguri si alcool, sau lucrati intr-un mediu toxic, e nevoie de o detoxifiere pe care v-o poate recomanda doar un medic specialist, in functie de analize.

Asadar, o dieta detox, asa cum este ea prezentata acum pe diverse site-uri, nu va ajuta sa va detoxifiati, dar o dieta sanatoasa, variata, moderata va ajuta sa va mentineti echilibrul, sa eliminati constant si continuu substantele toxice din organism, sa va mentineti sanatatea. O dieta detox in schimb, va poate ajuta sa va dereglati organismul, sa il slabiti si sa va imbolnaviti. Si nu, nu doar eu spun  asta, ci si diversi specialisti si cercetatori… Din aceia adevarati, care fac studii, le interpreteaza statistic, emit concluzii.

Am observat ca pe site-urile care prezinta aceste diete detox se si vand de regula diverse produse. Sau carti… sau consultatii… Si oamenii cred si cumpara in speranta ca vor primi o viata mai lunga si mai sanatoasa… Nimeni nu isi pune intrebari, multi doar cred ca organismul este intoxicat (inclusiv de mancare) si ca trebuie detoxificat. Nu se stie care sunt compusii chimici de care un organism scapa in urma unei astfel de cure… Nimeni nu se gandeste sa adopte un stil de viata sanatos, cu mancare cat mai curata, variata, echilibrata… Multi, dupa o astfel de cura, revin la stilul de viata anterior, agravand situatia, slabind si mai mult organismul…

E trist sa vad ca sunt atat de multi oameni care se lasa pacaliti atat de usor de marketingul acestor afaceri, care nu isi sacrifica putin timp pentru a cerceta subiectul si a afla adevarul…

Asadar, daca duceti un stil de viata normal, cu hrana variata, echilibrata, diversa, nu aveti nevoie de nici un fel de detox. Daca, in schimb, lucrati in mediu toxic sau consumati droguri, adresati-va specialistilor.

Succes!