Deseori, atunci cand vrei sa incepi sa mananci sanatos, auzi ca trebuie sa fii moderat. Sau cumpatat. Insa ce inseamna aceasta moderatie in alimentatie? Nu e suficient ca mananc toata ziua doar salata? Raspunsul te-ar putea surprinde…
Nu numai calitatea alimentelor trebuie sa conteze intr-o alimentatie sanatoasa, ci si cantitatea. Mai ales cand vine vorba de alimente bogate in anumite principii alimentare (zahar, ulei etc.).
In general, in Romania se consuma portii mari de alimente, mult prea mari pentru a se incadra intr-o dieta sanatoasa. Sa fim sinceri: cati dintre noi nu aleg restaurantele cu fripturi mari, generoase si garnitura pe masura? Sau cati nu alearga dupa un meniu complet, cu supa/ciorba, felul II si desert? Cu siguranta aceste meniuri nu corespund unei diete sanatoase.
Mai mult, avem grafice cu ce si cat trebuie sa manance un copil, inca de la inceputul acestei etape, nelasandu-l pe el sa aleaga cand se simte satul. Avem obiceiul de a lasa farfuria goala la finalul mesei, fara sa tinem cont ca ne simtim satui inca de la jumatatea portiei. Si incurajam si copiii sa procedeze la fel. Uneori involuntar.
Chiar daca mananci salata toata ziua, atat timp cat o asezonezi cu ulei din belsug, fie el si de masline, nu e chiar atat de sanatos. Sau, oricat de raw vegan ar fi o prajitura (ca tot sunt la moda aceste prajituri, inlocuind cu succes deserturile traditionale), tot nu este sanatos sa mananci `fara numar`, zilnic sau de mai multe ori pe zi. Desertul, fie el traditional sau raw vegan, ar trebui consumat ocazional. Sa nu uitam concentratia de energie dintr-un desert raw vegan, data de fructele uscate (sau proaspete, bogate in zaharuri) care se folosesc la prepararea lor si de nucile/alunele/semintele bogate in uleiuri, in cantitati mari, folosite.
Asadar, indiferent de tipul de alimentatie, ca e natural, organic, vegetarian sau raw-vegan, sa nu uitam sa ne oprim cu putin inainte de a ne simti umflati, satui. Senzatia de satietate se instaleaza treptat in timpul mesei. Satietatea reprezinta nevoia organismului de a se opri din mancat. Desi se considera ca este fiziologica, la baza procesului de satietate stau mai multi factori, inclusiv factori psihologici. Analiza satietatii, intelegerea mecanismelor de foame si satietate a fost propusa ca mecanism de scadere a ratei obezitatii. Mai mult, se propune modificarea alimentelor, astfel incat ele sa induca senzatia de satietate mai rapid. Un exemplu este cel al alimentelor mai aerate.
Studiile arata ca senzatia de satietate se instaleaza mai rapid in cazul in care consumam alimente care ne plac mai mult. In studiul citat, respondentii au consumat in medie cu 77 calorii mai mult atunci cand au mancat alimente care nu le-au placut. Asadar, nu va sfiiti sa mancati ceea ce va place. De asemenea, mancand portii mai mici si mai dese ajuta la instalarea mai rapida a satietatii.
Mai nou, utilizarea tehnicii mindfulness in domeniul acesta capata amploare. Ni se propune de catre specialisti sa fim constienti de ceea ce mancam, cat mancam, cand mancam etc. Si la fel de constient ar trebui sa ii invatam pe copiii nostri cat si ce mananca, sa nu ii mai fortam sa manance atunci cand nu le e foame, sa le oferim gustari sanatoase intre mese si sa ii invatam sa isi asculte corpul.
Pentru voi ce inseamna moderatia in alimentatie?