Author: nutrilicios

Inca mai folosesti folia de aluminiu la gatit?

Aluminiul este unul dintre cele mai comune elemente din scoarta terestra. Nu este un element indispensabil vietii, insa multa vreme a fost considerat inert si insolubil. Asadar, nu a prezentat un risc semnificativ pentru sanatate.

Inca de cand a aparut pe piata romaneasca, folia de aluminiu a fost considerata `cea mai buna inventie` in bucatarie. Se foloseste la impachetat, la preparat, la depozitat mancare. Este usor de folosit, este ieftina si, realitatea e ca puiul copt la cuptor in folie de aluminiu iese de fiecare data rumenit si gustos.

Apoi, instrumentele de bucatarie (oale, tigai, polonice etc.) confectionate din aluminiu sunt ieftine, usor de manuit si ajutoare faine la bucatarit.

Insa, conform ultimelor studii din domeniu, se pare ca aluminiul nu e tocmai sanatos pentru organismul uman. Mai ales cand vine in contact direct cu mancarea si la temperaturi inalte, cum sunt cele pe care le folosim la gatit.

Exista multe studii pe tema aluminiului folosit in industria alimentara (si nu numai, industria farmaceutica este la fel de expusa pericolelor), eu am gasit peste 50.000. Asadar, nu e de glumit cu aluminiul… Si sa nu uitam ca aluminiul nu il gasim doar in produsele alimentare, ci si in mediu, in medicamente, in produsele cosmetice (antiperspirante, ruj, creme cu factor de protectie etc.), uneori chiar si in apa potabila etc.

Expunerea la aluminiu/saruri de aluminiu poate fi mai periculoasa decat este recunoscut in lumea stiintifica. Concentratiile mari de aluminiu conduc la boli neurologice, precum Alzheimer si Parkinson, dementa, scleroza laterala amiotrofica. Desi intens studiat acest fenomen, oamenii de stiinta  inca nu cunosc mecanismul prin care aluminiul devine atat de toxic. Se presupune ca aluminiul potenteaza stresul oxidativ si procesele inflamatorii, conducand astfel la moartea celulelor. Desi inca se cerceteaza, aluminiul pare a fi implicat si in aparitia cancerului de san.

Exista studii, relativ recente, in care se calculeaza expunerea populatiei la aluminiul din vasele si materialele utilizate in bucatarie. Desi aceasta expunere se considera ca fiind neimportanta pentru aportul de aluminiu din organism, studiile arata ca folosirea vaselor si materialelor de aluminiu in bucatarie este o practica ce poate aduce 0.144 mg Al/kg corp/zi (adica aproximativ 10 mg/zi, pentru un adult de 70 kg). In conditiile in care OMS recomanda maxim 20 mg/zi pentru un adult de 70 kg.

Continutul mancarurilor in aluminiu eliberat din vasele de gatit este diferit in functie de tipul alimentelor, modul de prepararea, pH-ul lor etc. Un studiu din 2006, arata ca la un pH mai mic al mancarii (atunci cand adaugam sare/zeama de lamaie la preparat sau otet sau cand gatim alimente mai acide, cum sunt rosiile), cantitatea de aluminiu eliberata din vas este semnificativ mai mare. Acelasi lucru se intampla si cand depozitam alimentele calde la frigider, invelite in folie de aluminiu. Un alt studiu, din 2016, din Spania, arata prezenta acestui metal in produsele alimentare dintr-un fast food in cantitati destul de mari. In acest studiu, cele mai mari cantitati de aluminiu au fost gasite in alimentele pe baza de carne de porc si pui, in alimentele cu un continut mai ridicat de condimente si ierburi aromatice, dar si in alimentele ambalate in folie de aluminiu sau vase de aluminiu.

Pe aceeasi linie, s-a demonstrat ca oamenii care folosesc zilnic vase si materiale din aluminiu, care se expun zilnic acestui metal, au o concentratie mai mare de aluminiu in plasma.

Chiar daca inca nu se stie mecanismul prin care aluminiul ne imbolnaveste, studiile arata ca acesta are potential toxic. Industria alimentara nu mai are voie sa il foloseasca in contact direct cu alimentele. Si nu ar fi rau ca si noi, acasa, sa reducem pe cat posibil utilizarea aluminiului.

Cum putem evita utilizarea aluminiului acasa?

  • Aruncam toate vasele si ustensilele din aluminiu
  • Uitam ca exista folia de aluminiu pe piata
  • Spalam bine fructele si legumele pe care le consumam
  • Incercam sa gatim si sa pastram alimentele in materiale cat mai naturale (lut, sticla, ceramica)
  • Evitam cosmeticele ce contin aluminiu
  • Citim bine eticheta produselor pe care le consumam.

Simplu, nu?

 

Ce sunt glucidele si la ce folosesc?

Continui seria de prezentari ale compozitiei alimentelor cu glucidele, compusi foarte importanti in dieta zilnica. Haideti sa vedem ce sunt glucidele si la ce folosesc ele… ce le face sa fie atat de importante?

Definitie si clasificare

Glucidele (zaharurile sau carbohidratii) sunt compusi macromoleculari cu functie mixta, avand in molecula atat grupări carbonilice (aldehidă sau cetonă), cât și grupări hidroxilice (hidroxil).

Glucidele se impart in trei grupe: monozaharide (glucoza, fructoza, galactoza), oligozaharide (zaharoza, lactoza, maltoza) si polizaharide (amidonul, celuloza).

Rolul glucidelor

Rolurile glucidelor in organism sunt diverse, de la rol plastic (intra in structura celulei), la rol energetic (confera energie organismului, rol in termoreglare) si rol functional (riboza intra in componenta adenozintrifosfatului, dezoxiriboza este componenta a acidului dezoxiribonucleic – ADN). Mai mult, glucidele si derivatele lor au rol important in imunitate, fecundare, coagularea sangelui si in dezvoltare. Glucidele pot constitui materia prima pentru biosinteza unor alti compusi (proteine, lipide acizi organici etc.).

In plus mai au si rol antitoxic pentru ficat, ajutandu-l in eliminarea unor substante toxice precum alcoolul, tertraclorura de carbon, arsenic, in stari toxiinfectioase.

Asadar, glucidele sunt foarte importante in alimentatie.

Ce alimente contin glucide?

Alimentele contin glucide in mod natural (fructele, legumele, mierea, laptele) sau adaugate (dulciurile, preparatele din carne).

Alimentele bogate in glucide simple, cum ar fi zaharul si preparatele care contin zahar, mierea de albine, sucurile (chiar si cele proaspat stoarse), fructele etc. au dezavantajul ca ridica rapid cantitatea de glucoza din sange, conducand la dezechilibre majore, atunci cand cantitatea lor este foarte mare.

Surplusul de glucide care nu este folosit de organism imediat (prin efort fizic) se depune sub forma de depozite (tesut adipos) si poate conduce la obezitate.

Alimentele cu continut mare de poliglucide (cerealele, cartoful etc.) au nevoie de un timp mai mare pentru digestie, pentru transformarea glucidelor complexe in glucoza, ceea ce ofera satietate, intarzie senzatia de foame, dau rareori dezechilibre glicemice si aduc beneficii in prevenirea bolilor cardiovasculare. Se recomanda consumul alimentelor bogate in glucide nerafinate, neprocesate intens, cum ar fi cereale integrale, legume crude etc.

Tot cu rol functional sunt alimentele care contin glucide nedigerabile, fibre alimentare, cum sunt fructele si legumele proaspete, cerealele integrale etc. Aceste glucide trec nemodificate prin tubul digestiv si ajuta la tranzitul intestinal, au rol prebiotic, ajutand la supravietuirea bacteriilor `bune` din intestinul gros, ajuta la mentinerea greutatii si la mentinerea in limite normale a colesterolului si glucozei.

Glucidele trebuie sa acopere intre 60-65% din valoarea calorica a dietei fiecarui individ, adica intre 300 si 500 g/zi, in functie si de efortul fizic depus.

Ce recomanda OMS?

Deoarece alimentatia omului modern s-a schimbat in ultimii ani, aceasta fiind mai bogata in hrana procesata si mai saraca in fructe si legume proaspete, deoarece exercitiul fizic lipseste tot mai mult din stilul de viata al omului modern, iar glucidele sunt primele incriminate in cresterea obezitatii din ultima perioada, OMS a luat atitudine prin instituirea unor reguli de alimentatie sanatoasa, bazate pe ultimele cercetari stiintifice in domeniu.

Pentru adulti, OMS recomanda:

  • consumul de fructe, legume, leguminoase (fasole, naut, linte), nuci si cereale neprocesate (mei, secara, orz, grau, orez brun)
  • cel putin 400 g (5 portii) de fructe si legume pe zi. Cartofii, cartofii dulci, cassava sau alte radacini amidonoase nu sunt considerate legume.
  • energia provenita din zahar trebuie sa fie mai mica de 10% din energia totala ingerata. Acest procent este echivalent cu 50 g (aproximativ 12 lingurite de zahar) pentru un adult sanatos ce consuma aproximativ 2000 kcal pe zi. Ideal ar fi ca acest consum de zahar sa nu depaseasca 5% din totalul energiei ingerate. Zaharul consumat se refera atat la zaharul prezent in diversele produse alimentare procesate (preparatele de carne contin zahar), insa si la zaharul natural din miere, fructe, concentrate de fructe, sucuri etc.

Pentru imbunatatirea consumului de fructe si legume se recomanda:

  • Intotdeauna foloseste legume la pregatirea mesei
  • Mananca fructe proaspete si legume ca gustare
  • Mananca fructe si legume proaspete in sezon
  • Consuma produse cat mai variate

Consumul de zahar poate fi redus prin:

  • Limitarea consumului de alimente si bauturi ce contin mari cantitati de zahar
  • Consuma fructe proaspete si legume crude la gustare, in loc de dulciuri.

Ce se intampla daca scoatem glucidele din alimentatie?

Glucidele au roluri importante in organism de aceea eliminarea lor totala din alimentatie poate duce la dezechilibre majore, inclusiv in sfera functiei cognitive. S-au publicat numeroase studii care urmaresc legatura intre consumul de glucide si functionarea mentala. S-a constatat ca o dieta saraca in glucide conduce la timp de reactie mai slab si memorie vizualo-spatiala redusa a respondentilor, fiind afectate memoria si invatatul.

Asadar, eliminarea totala a glucidelor din alimentatie nu este o masura optima pentru controlul greutatii corporale, insa utilizarea alimentelor bogate in glucide complexe, neprocesate, respectiv consumul fructelor si legumelor proaspete la gustare pot reprezenta metode eficiente pentru controlul greutatii.

Asadar, consumati glucidele cu masura, proaspete si variate!

 

Ce inseamna moderatie in alimentatie?

Deseori, atunci cand vrei sa incepi sa mananci sanatos, auzi ca trebuie sa fii moderat. Sau cumpatat. Insa ce inseamna aceasta moderatie in alimentatie? Nu e suficient ca mananc toata ziua doar salata? Raspunsul te-ar putea surprinde…

Nu numai calitatea alimentelor trebuie sa conteze  intr-o alimentatie sanatoasa, ci si cantitatea. Mai ales cand vine vorba de alimente bogate in anumite principii alimentare (zahar, ulei etc.).

In general, in Romania se consuma portii mari de alimente, mult prea mari pentru a se incadra intr-o dieta sanatoasa. Sa fim sinceri: cati dintre noi nu aleg restaurantele cu fripturi mari, generoase si garnitura pe masura? Sau cati nu alearga dupa un meniu complet, cu supa/ciorba, felul II si desert? Cu siguranta aceste meniuri nu corespund unei diete sanatoase.

Mai mult, avem grafice cu ce si cat trebuie sa manance un copil, inca de la inceputul acestei etape, nelasandu-l pe el sa aleaga cand se simte satul. Avem obiceiul de a lasa farfuria goala la finalul mesei, fara sa tinem cont ca ne simtim satui inca de la jumatatea portiei. Si incurajam si copiii sa procedeze la fel. Uneori involuntar.

Chiar daca mananci salata toata ziua, atat timp cat o asezonezi cu ulei din belsug, fie el si de masline, nu e chiar atat de sanatos. Sau, oricat de raw vegan ar fi o prajitura (ca tot sunt la moda aceste prajituri, inlocuind cu succes deserturile traditionale), tot nu este sanatos sa mananci `fara numar`, zilnic sau de mai multe ori pe zi. Desertul, fie el traditional sau raw vegan, ar trebui consumat ocazional. Sa nu uitam concentratia de energie dintr-un desert raw vegan, data de fructele uscate (sau proaspete, bogate in zaharuri) care se folosesc la prepararea lor si de nucile/alunele/semintele bogate in uleiuri, in cantitati mari, folosite.

Asadar, indiferent de tipul de alimentatie, ca e natural, organic, vegetarian sau raw-vegan, sa nu uitam sa ne oprim cu putin inainte de a ne simti umflati, satui. Senzatia de satietate se instaleaza treptat in timpul mesei. Satietatea reprezinta nevoia organismului de a se opri din mancat. Desi se considera ca este fiziologica, la baza procesului de satietate stau mai multi factori, inclusiv factori psihologici. Analiza satietatii, intelegerea mecanismelor de foame si satietate a fost propusa ca mecanism de scadere a ratei obezitatii. Mai mult, se propune modificarea alimentelor, astfel incat ele sa induca senzatia de satietate mai rapid. Un exemplu este cel al alimentelor mai aerate.

Studiile arata ca senzatia de satietate se instaleaza mai rapid in cazul in care consumam alimente care ne plac mai mult. In studiul citat, respondentii au consumat in medie cu 77 calorii mai mult atunci cand au mancat alimente care nu le-au placut. Asadar, nu va sfiiti sa mancati ceea ce va place. De asemenea, mancand portii mai mici si mai dese ajuta la instalarea mai rapida a satietatii.

Mai nou, utilizarea tehnicii mindfulness in domeniul acesta capata amploare. Ni se propune de catre specialisti sa fim constienti de ceea ce mancam, cat mancam, cand mancam etc. Si la fel de constient ar trebui sa ii invatam pe copiii nostri cat si ce mananca, sa nu ii mai fortam sa manance atunci cand nu le e foame, sa le oferim gustari sanatoase intre mese si sa ii invatam sa isi asculte corpul.

Pentru voi ce inseamna moderatia in alimentatie?

Ce trebuie sa stim despre proteine?

Proteinele sunt, la momentul actual, destul de controversate in randul nutritionistilor si dieteticienilor. Se duc adevarate lupte intre omnivori si vegetarieni pe seama acestor compusi care nu trebuie sa lipseasca dintr-o alimentatie sanatoasa. Am ales sa fac o mica sinteza a datelor despre proteine cunoscute pana acum. Asadar, …

… Ce sunt proteinele?

Proteinele sunt compusi chimici macromoleculari alcatuiti din lanturi de aminoacizi. Sunt prezente in celulele tuturor organismelor vii. Practic, nu se concepe viata fara proteine.

Aminoacizii sunt compusi chimici, cu functiune mixta, aminica si carboxilica. In compenenta proteinelor intra 20 de aminoacizi, din care 8 sunt esentiali (valina, leucina, izoleucina, triptofanul, fenilalanina, metionina, lizina și treonina), adica nu pot fi sintetizati de organismul uman, asadar trebuie procurati din alimentatie. Unul dintre aminoacizi (histidina) este esential pentru copii cu varsta sub un an.

… Rolul proteinelor in organism

Proteinele au diferite roluri in organism, de la cel structural (intra in componenta celulelor), la cel functional. Unele proteine joaca rol de catalizatori pentru diverse reactii chimice, fiind enzime, altele au rol de protectie, intrand in compozitia peretelui celular. Unele proteine au rol in raspunsul imun si autoimun al organismului la diversi factori, altele asigura o parte din energia necesara organismului. Asadar, proteinele sunt indispensabile vietii.

… Surse de proteine

Proteinele se gasesc atat in  produsele de origine animala, cat si in cele de origine vegetala. La momentul actual, se cunoaste ca sursele animale contin cele mai bune, mai complete proteine. Dintre sursele de origine animala, trebuie mentionat oul, care contine cea mai buna proteina. In ou se gasesc toti aminoacizii esentiali, in cantitatile necesare unui organism sanatos. Carnea de peste, pasare, vita si porc contine, de asemenea, toti aminoacizii esentiali. Alte surse animale de proteina sunt laptele si derivatele lui.

Dintre sursele vegetale bogate in proteina amintesc de soia, care are toti aminoacizii esentiali, insa nu in cantitatile necesare organismului, nucile, cerealele. Sursele vegetale, in general, nu contin toti aminoacizii esentiali si/sau nu contin cantitatile de aminoacizi esentiali necesare organismului.

Acum, nu e necesar ca o persoana sa consume toti aminoacizii esentiali la o masa, sau intr-o zi. Insa trebuie asigurata o alimentatie variata, fie ca e omnivora sau vegetariana, astfel incat acesti aminoacizi sa nu lipseasca din alimentatie.

… De ce exista controverse?

Controversele intre nutritionistii care recomanda consumul de carne si produse de origine animala si vegetarieni constau, in mare, in aportul  in aminoacizi esentiali. Asa cum am spus si mai sus, nu este necesar consumul zilnic, sau la fiecare masa, din acesti aminoacizi esentiali, insa ei, cu siguranta, nu trebuie sa lipseasca din alimentatie.

Pentru cei care consuma doar vegetale, este mai dificil de urmarit si de suplinit toti acesti aminoacizi. Alimentatia lor trebuie sa fie variata, ei trebuie sa urmareasca zilnic continutul in proteine si aminoacizi si sa cunoasca bine compozitia chimica a hranei lor. Pe cand cei care au in alimentatie produse de origine animala, nu trebuie sa retina si sa calculeze si continutul in aminoacizi esentiali. Mai mult, alegerea dietei vegetariene nu se rezuma doar la continutul hranei in proteine si aminoacizi. Insa despre acest lucru voi scrie intr-un alt articol.

 

Piramida alimentelor si rostul ei…

Deseori, atunci cand se vorbeste despre o alimentatie sanatoasa, se mentioneaza si conceptul de `piramida alimentara` sau `piramida alimentelor`. Ce este aceasta si ce rol are in alimentatie vreau sa va povestesc in cele ce urmeaza…

Piramida alimentelor este o diagrama, de forma triunghiulara sau piramida, care contine grupele importante de alimente si care sugereaza numarul optim de portii din fiecare grupa, recomandate a fi servite de un adult sanatos. A fost publicata prima data in 1974 in Suedia, si conceptul a fost apoi preluat de USDA (United States Department of Agriculture) si transformat periodic in functie de descoperirile stiintifice din domeniul alimentatiei. In 2011, conceptul a fost inlocuit cu unul mai usor de urmarit si aplicat: `my plate`.

La inceput piramida alimentelor arata cam asa:

Cerealele se afla la baza piramidei, ceea ce inseamna ca trebuie consumate in proportie cat mai mare (6-11 portii pe zi), urmand fructele si legumele (care trebuie consumate cat mai proaspete), carnea si produsele lactate. In varful piramidei se afla produsele care trebuie consumate cat mai rar, dulciurile si uleiurile rafinate. Uneori, la baza piramidei s-a aflat apa (pana si-au dat seama cercetatorii ca nu neaparat cantitatea de apa e importanta, cat nevoile unui organism la un moment dat) si alteori, sportul.

In versiunea piramidei alimentare din 2005, sportul/miscarea se afla in spatele piramidei, amintind astfel oamenilor ca miscarea sta la baza unei vieti sanatoase, ne elibereaza de stres, ajuta digestia si starea de bine a organismului:

Chiar daca reprezentarea este usor diferita, principiile de baza au ramas similare, facandu-se mai bine distinctia intre proportia grupelor de alimente in dieta zilnica, intre alimente bogate in grasimi `bune` si grasimi `rele`. Mai mult, zaharul nu mai apare in aceasta varianta a piramidei, ultimele studii in domeniu conducand la limitarea lui in alimentatie. Sursele vegetale de zahar (fructele si legumele) se considera suficiente pentru o alimentatie sanatoasa si echilibrata.

Pentru ca efectul vizual al acestor piramide nu s-a considerat suficient, pentru a fi mai usor oamenilor sa inteleaga si sa aleaga alimente sanatoase, in 2011 s-a introdus conceptul `my plate` (`farfuria mea`).

Astfel, este mult mai usor sa ne asezam mancarea in farfurie, la fiecare masa si sa ne hranim sanatos in acelasi timp. Farfuria fiecarui om sanatos ar trebui sa contina multe fructe si legume proaspete, zilnic. Chiar si OMS recomanda aproximativ 400 g de fructe si legume in fiecare zi. Apoi, aproximativ un sfert (cam 20%) din portia zilnica de alimente ar trebui sa fie proteine, de preferat peste, insa se pot folosi si alte carnuri. Ultimul sfert din farfurie este reprezentat de cereale, in diverse forme. Dintr-o alimentatie echilibrata nu trebuie sa lipseasca laptele si/sau produsele lactate, acestea avand beneficii multiple pentru sanatatea organismului.

Orice aliment (inclusiv fructele si legumele) vine cu beneficii, dar si cu riscuri. Nu exista o reteta unica pentru o alimentatie sanatoasa, valabila pentru toti oamenii. Asa cum am mai spus si cu alte ocazii, cheia unei alimentatii sanatoase sta in moderatie, echilibru, diversitate, stare emotionala buna.

Cum arata `farfuria` voastra?

Ce inseamna o alimentatie sanatoasa?

Este destul de dificil de definit conceptul de alimentatie sanatoasa, ceea ce e sanatos pentru cineva poate fi daunator pentru altcineva. Alimentatia sanatoasa trebuie sa tina cont de multi factori, printre care varsta, sexul, tipul de activitate, starea de sanatate si particularitatile fiecarei persoane. Insa exista recomandari pe grupe de varsta, sex si tipuri de activitati.

In principiu, o alimentatie sanatoasa va asigura nutrientii de care are nevoie organismul uman: proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale. Necesarul din fiecare este diferit, asa cum spuneam mai sus. Nu trebuie uitate nici apa, exercitiul fizic si starea de bine generala (acel well-being despre care vorbeste toata lumea) .

In ultima vreme se vorbeste tot mai mult despre stres, despre cumm sa capatam acea stare de bine, stare fara stres. S-a constatat ca de multe ori stresul sta la baza declansarii si evolutiei unor boli. Medicii, de multe ori, la consult, mentioneaza si acest aspect, care ne insoteste zi de zi, stresul.

Stresul a pus stapanire si in alimentatie, este uneori cauza unei alimentatii defectuoase, alteori baza unei alimentatii sanatoase.

Ce am putea face pentru a ne alimenta corespunzator? Pai, am putea avea grija ca ceea ce mancam sa ne priasca, sa nu mancam alimente care ne-ar putea face rau sau care nu aduc nici un beneficiu organismului nostru, am putea fi atenti la cerintele organismului (am cam uitat sa mancam ce ne cere organismul, acum mancam tot mai mult ce ne ofera piata – ce credem ca avem nevoie, informandu-ne din reclame), sa facem miscare, sa bem apa si sa limitam stresul.

Cum sa limitam stresul? Eu ma gandesc la cateva tehnici, si pe unele dintre ele le aplic cu succes: sportul, miscarea, rasul, mindfulness, yoga, muzica, mersul la psiholog, inconjurarea de oameni frumosi, care merita…  Sunt convinsa ca mai sunt si alte tehnici, si sunt curioasa sa aflu cum va relaxati voi, cum alungati stresul de peste zi si lasati loc starii de bine…

 

 

Detoxifierea: mit si adevar…

Deseori primesc intrebari despre dietele detox, despre cum ne pot ajuta acestea si care e adevarul din spatele lor. Mai mult decat atat, au aparut diverse programe de detoxifiere, carti si `specialisti` in acest domeniu…

Dar sa intelegem ce este detoxifierea. DEX ne spune asa: detoxifierea sau detoxificarea este o actiune metabolica prin care este neutralizat un produs toxic sau este transformat intr-un produs cu toxicitate redusa. Medicina ne invata ca organismul se detoxifica singur de produsii metabolici normali, care se produc zi de zi in corpul nostru, prin urina, transpiratie, respiratie etc. Ficatul este uzina principala unde au loc astfel de actiuni in organism. Sunt eliminate inclusiv medicamentele si resturile lor prin aceste procese metabolice normale, neajutate din exterior.

Asadar, daca nu sunteti consumatori mari de alcool, droguri sau nu lucrati in mediu toxic, organismul vostru are grija sa metabolizeze zi de zi compusii de care nu are nevoie. Si sa ii elimine.

In celelalte cazuri, cand sunteti mari consumatori de droguri si alcool, sau lucrati intr-un mediu toxic, e nevoie de o detoxifiere pe care v-o poate recomanda doar un medic specialist, in functie de analize.

Asadar, o dieta detox, asa cum este ea prezentata acum pe diverse site-uri, nu va ajuta sa va detoxifiati, dar o dieta sanatoasa, variata, moderata va ajuta sa va mentineti echilibrul, sa eliminati constant si continuu substantele toxice din organism, sa va mentineti sanatatea. O dieta detox in schimb, va poate ajuta sa va dereglati organismul, sa il slabiti si sa va imbolnaviti. Si nu, nu doar eu spun  asta, ci si diversi specialisti si cercetatori… Din aceia adevarati, care fac studii, le interpreteaza statistic, emit concluzii.

Am observat ca pe site-urile care prezinta aceste diete detox se si vand de regula diverse produse. Sau carti… sau consultatii… Si oamenii cred si cumpara in speranta ca vor primi o viata mai lunga si mai sanatoasa… Nimeni nu isi pune intrebari, multi doar cred ca organismul este intoxicat (inclusiv de mancare) si ca trebuie detoxificat. Nu se stie care sunt compusii chimici de care un organism scapa in urma unei astfel de cure… Nimeni nu se gandeste sa adopte un stil de viata sanatos, cu mancare cat mai curata, variata, echilibrata… Multi, dupa o astfel de cura, revin la stilul de viata anterior, agravand situatia, slabind si mai mult organismul…

E trist sa vad ca sunt atat de multi oameni care se lasa pacaliti atat de usor de marketingul acestor afaceri, care nu isi sacrifica putin timp pentru a cerceta subiectul si a afla adevarul…

Asadar, daca duceti un stil de viata normal, cu hrana variata, echilibrata, diversa, nu aveti nevoie de nici un fel de detox. Daca, in schimb, lucrati in mediu toxic sau consumati droguri, adresati-va specialistilor.

Succes!

Cum conving copilul sa manance si… mancare?

Aud tot mai des in jurul meu aceasta intrebare, de la parinti de copii peste 1 an, copii care nu sunt prieteni cu mancarea, insa iubesc dulciurile… Asadar, pentru acei parinti scriu aceste randuri…

Despre dulciuri, zahar si efectele lor voi mai scrie cu siguranta, pentru ca sunt multe de spus. USDA (United States Department of Agriculture) recomanda consumul de zahar rar spre foarte rar, adica o data sau de doua ori pe saptamana si chiar mai rar. Pana la varsta de 2 ani copiii ar fi bine sa nu cunoasca dulciurile… Usor de zis, nu-i asa?

Personal am reusit performanta de a nu-i oferi dulciuri copilului mai mare pana la 2 ani, respectiv 1 an, celui mic. Nici macar suc natural, proaspat stors. Are si el belelele lui… Asadar,  se poate!

Daca totusi copilul a primit dulciuri, mai mult decat atat, a primit zilnic, niciodata nu e prea tarziu sa renuntati la ele. Nu uitati: dulciurile nu se ofera sa pedeapsa sau ca recompensa, nici macar daca a mancat. Bineinteles ca se poate institui o regula: putem manca dulce doar dupa ce am mancat mancare, insa, cu siguranta, nu e bine sa oferim dulciuri copilului dupa fiecare masa.

Daca as avea un copil care refuza sa manance mancare si plange sa ii ofer dulce, as face una din doua:

Fie as declara razboi dulciurilor si as institui reguli care sa ma ajute.

Fie as lasa mana libera copilului sa aleaga acele alimente (inclusiv dulciurile) care il satisfac in anumite momente.

Sa incepem cu prima varianta, cea pe care o prefera majoritatea parintilor. Declaram razboi dulciurilor. Cum facem asta? Pai mai inatai, intr-un moment de liniste (nu dupa ce tocmai ne-am certat ca iar nu a vrut copilul sa manance mancare) povestim cu cel mic cum ca dulciurile nu sunt sanatoase, ne pot crea dependente, ne pot agita, ne strica dintii etc. Si pentru ca mami si tati iubesc copilul, au decis sa faca ceva sanatos pentru el si pentru sanatatea lui: vom renunta la dulciuri. Da, si parintii trebuie sa renunte la dulciuri, ei sunt cel mai bun exemplu pentru copil, nu?

Apoi, as pune la dispozitia copilului diverse fructe, dintre cele preferate de el. Nu va speriati ca la inceput le va refuza. Nici macar nu trebuie sa il intrebati daca vrea fructe. Eu le tin intr-un loc accesibil pentru ei si, din cand in cand, mai curat si tai cate un fruct si il las la vedere. Daca la inceput nu mancau, acum sunt desertul preferat… Ati ghicit: dulciurile trebuie sa dispara din casa, cel putin o perioada, pana ce toata familia se acomodeaza cu noua regula.

Daca la primul copil am fost norocoasa, a mancat bine inca de la inceputul diversificarii, a iubit fructele si legumele, cu cel de-al doilea am simtit pe pielea mea neputinta de a-ti convinge copilul sa manance si el ceva. Lucrurile s-au mai relaxat cand si eu m-am relaxat si l-am lasat sa decida singur cat si ce vrea sa manance din ceea ce ii pot pune la dispozitie. Asadar, atunci cand e ora de masa imi anunt copiii, le spun ce avem de mancare si variante suplimentare (daca stramba din nas). Le amintesc cand vom servi urmatoarea masa si le spun ca pana atunci mai pot consuma doar fructe. Au ramas nemancati de maxim 2 ori, apoi au inteles ca nu e de gluma. Acum vin cand ii chem la masa. Si primesc si ceva gustari intre mese.

Asadar, nu va faceti griji ca cel mic va ramane nemancat. Pentru ca rareori se intampla asta. Insa e important sa va tineti de cuvant, sa nu cedati plansului lor si rugamintilor fierbinti. Daca pe termen scurt rezolvati problema dandu-i ce-si doreste (dulce), pe termen lung pierdeti de la increderea copilului la starea lui de bine. Mai mult, puteti crea dependente de dulce de care nu se va bucura cand va deveni adult…

Un alt aspect important este ca cel mic sa ia masa impreuna cu restul familiei, sau macar cu adultul care il ingrijeste. Stiu ca ne e mai usor sa dam copilului sa manace mai intai, scapam si de grija asta, ca apoi sa putem manca noi linistite (daca mai apucam), insa copilul va beneficia mai mult de experienta mesei atunci cand mananca langa un adult. Atunci cand il poate observa (de la postura la conversatie acceptata la masa), cand il poate imita, cand poate gusta din mancarea lui…

Tot mai multi parinti se plang ca ai lor copii nu mananca fructe si legume proaspete… Insa daca sunt intrebati daca ei, adultii, consuma aceste alimente frecvent, in preajma copiilor si nu numai, ridica din umeri… Studiile arata ca expunerea copiilor intr-un mediu in care se mananca fructe si legume zilnic are un impact semnificativ asupra relatiei lor cu aceste alimente.

Asadar, daca doriti sa schimbati atitudinea copilului fata de alimente, sa il ajutati sa aleaga mai sanatos, iata care sunt pasii, pe scurt: vorbiti cu copilul despre alimente sanatoase, despre alimente nesanatoase, oferiti-i sansa sa aleaga ce si cat mananca,  sa participe la pregatirea si aranjarea mesei, fiti un bun exemplu pentru copil.

Copilul vostru mananca sanatos?

Provocare: Enzima miracol…

Recent, am fost pusa in fata unei provocari… pornind de la o intrebare din public, am citit cartea Enzima miracol scrisa de medicul japonez Hiromi Shinya. Nu pot spune ca mi-a placut, dimpotriva, cartea are multe lacune. Mai mult, am intalnit erori grave de chimie. Sau poate nu am inteles eu bine…

Fac o scurta recenzie a cartii, cu mentiunea ca sunt multe aspecte neabordate.

Cartea este scrisa de un cercetator, inventator, om de stiinta care nu are foarte multe publicatii la nivel ISI. Pe sciencedirect l-am gasit autor in cateva articole, pe pubmed nu a fost gasit. Asadar, nu prea face cercetare… Face consultatii…

Este un punct de vedere al unui medic care a vazut o singura perspectiva – cea a colonului. Ce facem cu inima, plamanii, stomacul etc?

Chiar autorul recunoaste ca dieta nu e bazata pe studii concludente ci pe cateva observatii. Nici el nu pare sigur de aceasta ipoteza, pe parcursul cartii apar deseori referiri la nesiguranta lui (daca ipoteza mea este corecta.. sau existenta enzimei sursa este inca o ipoteza… etc.).

Dieta e restrictiva si poate produce dezechilibre metabolice mari daca nu se intervine cu suplimente nutritive.

Dieta recomanda consumul de apa alcalina kangen, desi nu exista studii stiintifice care sa ateste proprietatile benefice ale acestei ape. Mai mult, apa alcalina poate produce dezechilibre in alimentatie prin stimularea producerii de sucuri gastrice.

Dieta porneste de la o idee neverificata si neverificabila, cum ca exista o singura enzima sursa in organism din care se formeaza enzimele specializate. Nu exista nici macar un studiu care sa sustina aceasta idee.

Face supozitii neverificate de stiinta. Afirma ca proteinele de origine animala ar fi responsabile de deficitul de atentie la copii.

Idee din carte: in carne nu exista fibre alimentare, de aceea ne imbolnavim… Asa e… In carne nu sunt fibre alimentare… Tocmai de aceea OMS recomanda consumul a minim 400 g de fructe si legume proaspete pe zi.

Cartea porneste de la premise gresite, cum ca oamenii care consuma carne, nu mai consuma si alte alimente.

Exemplele din carte sunt date doar pe sistemul digestiv, autorul considerand ca daca acesta e bine, toate celelalte parti anatomice vor fi bine. Realitatea e ca fiecare sistem, aparat, organ are nevoi proprii, pe care incercam sa le implinim simultan printr-o alimentatie variata si echilibrata.

In carte, autorul afirma ca duce o viata fara chimicale, nu ia medicamente si mananca sanatos, fara cafea, ceai si alte bauturi. Dupa care mentioneaza ca inainte de a prescrie un medicament pacientilor lui, testeaza pe el acel medicament, luand o parte din doza…. Asta nu inseamna ca ia totusi medicamente? Si, mai ales, ca le ia fara sa fie bolnav… Ideea e ok in ansamblu, el incearca sa prescrie acele medicamente care trateaza cauza si nu simptomele…

Laptele nu ajuta la prevenirea osteoporozei. Laptele creste rapid concentratia de calciu din sange, calciu ce va fi repede eliminat de organism prin urina, rezultand calculi renali si alte probleme, spune autorul, fara sa citeze surse stiintifice care demonstreaza acest lucru. Cercetatorii sustin in continuare ideea consumului de lapte si alimente bogate in calciu pentru prevenirea osteoporozei, desi exista si studii care nu leaga cele doua variabile. Exista studii care arata o evidenta relatie intre consumul de Calciu si vit. D si riscul de fracturi. In schimb, autorul recomanda consumul de suplimente minerale si vitamine pentru a acoperi lipsa laptelui din alimentatie.

Autorul descrie o piramida alimentara inexistenta si o combate. Piramida alimentara nu recomanda in primul rand lapte si oua, asa cum se mentioneaza in carte. De asemenea, piramida alimentara nu contine nicaieri cuvantul enzime, dupa cum afirma insusi autorul. Sa fie oare pentru ca dieta propusa de el nu este verificata stiintific? Mai mult, in piramida nu sunt incluse enzimele, ele nefiind alimente de sine statatoare. Insa piramida contine fructe si legume, nutritionistii recomanda fructe si legume (OMS recomanda cam 400 g de fructe si legume proaspete pe zi), nu enzime. Exact cam ceea ce propune si autorul in dieta lui.

Laptele de vaca este destinat viteilor, nu oamenilor, spune autorul. Se leaga de intoleranta la lactoza, care apare la unii adulti, fara a aminti si beneficiile consumului de lapte. Apoi, revine la idee in carte, insa o mai indulceste… Laptele nu ar fi bun pentru adultii aflati in ultima treime de viata… sau ceva similar…

Afirma ca proteinele, descompuse in aminoacizi, ajung la ficat care ii descompune si apoi circula liberi prin sange… Asa de capul lor… Apoi ajung la rinichi, dupa ce cresc aciditatea sangelui si sunt excretati in urina… Uita ca ajung si la celule, pentru reconstructie celulara si alte functii importante din organism (unii aminoacizi intra chiar in componenta enzimelor, altii intervin in imunitate etc.)… Aciditatea excesiva a sangelui este neutralizata de calciu si apa… Nu-i asa ca acest calciu este o baza foarte tare? Oare de unde a invatat chimia?

Ideile mi se par extremiste… Autorul considera ca o persoana care consuma carne si lapte nu consuma fibre (cereale, fructe si legume)…

Autorul compara hrana si intestinele cimpanzeilor cu cele ale oamenilor, fara a aminti si speranta de viata a acestora (la cimpanzei este de 40 de ani in libertate si maxim 60 de ani in captivitate), la om, in medie, de 75 de ani (in Coreea ajunge la 90 de ani).

Sunt totusi de acord cu doua lucruri din carte: meditatia si iubirea.

Dieta in sine este  apropiata de recomandarile OMS, din punct de vedere calitativ. Diferentele majore sunt in ceea ce priveste cantitatea de carne si recomandarea de a nu consuma lapte si produse lactate. Insa se recomanda suplimentele nutritive si enzimele pentru ca hrana propusa de medic nu acopera necesarul zilnic din unele elemente. Mai mult, sunt recomandate cerealele, fructele si legumele bio… Cati oameni isi permit sa cultive sau sa cumpere doar astfel de alimente?

In ultima perioada se tot vorbeste despre amploarea fenomenului `Pharma`, de recomandarile tot mai dese pentru suplimente, medicamente naturiste etc. Si totusi, autorul recomanda in carte, pentru o viata sanatoasa, consumul de suplimente alimentare si enzime. Fain, nu?

Pe mine nu m-a convins cartea… Nici pe parte stiintifica, nici ca idei…

Despre nutritie, nutritionisti si alimentatie…

Pentru ca in ultimul timp au aparut multi nutritionisti, se vorbeste mult despre alimentatie sanatoasa am decis sa incep seria postarilor cu aspecte legate de definirea acestor termeni.

Nutritia reprezinta, conform DEX, totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele isi procura hrana necesara cresterii si dezvoltarii, obtinerii energiei pentru desfasurarea proceselor vitale, refacerii tesuturilor etc. Este sinonim cu hranire, alimentare.

Datorita numarului tot mai mare de bolnavi din ultima vreme si deoarece alimentatia are un rol important in prevenirea si mentinerea sub control a unor anumite boli, se vorbeste tot mai des de alimentatie sanatoasa.

Ce este o alimentatie sanatoasa? La modul cel mai simplu, alimentatia sanatoasa reprezinta hrana adecvata fiecarui organism, care sa contina principalii nutrienti de care acesta are nevoie, in cantitatile necesare. Acest lucru este diferit pentru fiecare organism in parte. Un copil va avea nevoi nutritive diferite de un adult, la fel un sportiv fata de un lucrator la birou.

Cine ne poate invata ce sa mancam? Daca nu avem o situatie speciala (sportiv, anumite boli), putem invata si singuri. In ziua de azi informatia este la indemana tuturor, e nevoie de rabdare si discernamant pentru a putea selecta informatia corecta. Site-ul OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) este una dintre cele mai sigure surse de informare, din punctul meu de vedere. Aici se gasesc informatiile de baza din domeniul sanatatii si alimentatiei.

Apoi, daca vrem ajutorul unui specialist, putem apela la un medic nutritionist sau la un tehnician nutritionist. Care e diferenta intre cei doi? Simplu! Medicul nutritionist are facultatea de medicina, cu specializare in nutritie, boli de nutritie. Are mijloacele si studiile necesare pentru a trata anumite boli de nutritie si informatii complexe in domeniul alimentatiei. Sau ar trebui…

Tehnicianul in nutritie poate fi orice persoana, cu studii medii, care face un curs specific aprobat de Ministerul educatiei. E drept, nu ai nevoie de multe studii pentru a calcula numarul de calorii de la o masa, insa problemele de alimentatie cu care ne confruntam in zilele noastre, au nevoie de specialisti pe masura. Si, din pacate, intr-un curs de cateva saptamani, un tehnician nu va putea absorbi informatia necesara intelegerii complete a fiziologiei, chimiei, biochimiei si fizicii digestiei.

Pentru ca piata suplimentelor nutritive a luat amploare si in Romania, pentru ca nu cunoastem inca in detaliu toate fenomenele (anatomice, fiziologice, biochimice etc.) din sfera alimentatiei, unii nutritionisti (medici sau tehnicieni) deviaza de la normele recomandate de OMS, sustin teorii nefondate stiintific cu scopul castigului imediat. Asa se intampla, de exemplu, cu sustinatorii raw-veganului sau a apei Kangen. La nivel stiintific nu sunt demonstrate efectele benefice promovate un un anumit tip de alimentatie de aceea se recomanda o alimentatie cat mai variata si echilibrata pentru a acoperi toate nevoile unui organism.

Asadar, atentie la alimentatie, sa fie cat mai diversa si echilibrata, atentie la specialistii la care apelati in acest sens, atentie la cazurile speciale!