Category: Educatie

Carti pentru copii (ne)mancaciosi

Unii copii iubesc mancarea inca de la inceput, altii se satura doar cu mirosul ei… Oricum ar fi, copiii pot fi incurajati tot timpul sa manance cat mai sanatos, pot invata sa iubeasca fructele si legumele. Azi am decis sa scriu despre cateva carti care ne pot ajuta in promovarea unei alimentatii cat mai sanatoase catre copii. Sunt carti pe care eu le-am folosit cu succes in acest scop in educatia copiilor mei.

Incep cu Buha si Owliver, eroii povestirilor de pe cd-urile In drum spre gradinita si scoala si, mai nou, ai cartii Familia Buhaescu. Toate se pot gasi aici. Copiii mei au invatat de la Buha si Owliver cand si cum sa bea apa, ce beneficii aduc legumele, cum se mananca supa si multe alte lucruri interesante. Si le-au invatat experimentand, ascultand, cantand impreuna cu aceste personaje. Tot din colectia Copilul verde recomand si cartile cu Fintifliusca (Pofta de povesti si Fintifliusca merge la scoala), la fel de utile in educatia pentru sanatate.

O alta carte draga noua, pe aceeasi tema a educatiei pentru nutritie sanatoasa, este Aventurile ramei Oli. Cei mici au inteles importanta ramelor in gradina, puterea fructelor si legumelor consumate in stare proaspata si au cerut mai multe carti cu rama Oli. De cand au citit despre aventurile ramei Oli au inceput sa protejeze ramele, sa le studieze intens si sa isi aminteasca rolul lor in natura.

Colectia cu Erus este foarte indragita de copilul meu cel mare. Cel mic este inca prea mic pentru a avea rabdare sa o asculte, insa cel mare nu m-a lasat sa ma ridic din pat pana nu am terminat cartea. Ambele volume: Erus si valea rabdarii si Erus si valea generozitatii. Cartile pun intr-o poveste uimitoare beneficiile fructelor, legumelor, mierii, iar copiii sunt fascinati de cata energie pot primi de la aceste alimente, cate pot face cand consuma alimente sanatoase si cat de bine cresc. Cartile vin si cu cateva cantecele in tema, cantece indragite pe loc de copii.

Sunt multe carti pe piata care pot ajuta copiii mai mari sau mai mici sa adopte un stil de viata sanatos. Pe masura ce imi mai amintesc, voi mai scrie pe aceasta tema. Pana atunci, nu uitati ca o alimentatie sanatoasa incepe in familie, asadar puterea exemplului este uimitoare!

 

 

 

 

 

De ce nu cumpar oua de la `tarani`

Sa nu ma intelegeti gresit, nu am nimic cu taranii. Ii apreciez pentru ca muncesc pamantul si cresc animale cu atata truda! Chiar imi face placere sa iau legume, fructe, lapte si produse lactate de la cei ce vand. Si numai atunci cand stiu exact de la cine, cum ingrijeste de gospodarie, cat de curat este, etc.

Nu imi place sa ma aventurez sa cumpar produse crescute de diversi oameni pe care nu ii cunosc. Doar pentru ca stiu ca au aflat si ei cum se folosesc toate aceste substante chimice care cresc fortat plantele, sau care fac animalele mai rapid `bune pentru consum`. Insa, din pacate, unii dintre ei nu tin cont de puritatea acestor stimulatoare de crestere, de dozele in care trebuie folosite si de momentul la care poti consuma un produs tratat (fie el animal sau planta). Multi folosesc substantele chimice `dupa ureche`, asadar eu una, nu cumpar de la cei pe care nu ii pot verifica.

O sa-mi spuneti ca si pe piata si in marketuri sunt astfel de produse. Si sunt de acord cu asta. Insa, mai stiu ca din cand in cand, cei care vand astfel de produse in market sau la piata sunt obligati sa faca niste analize produselor. Si, mai mult, se expun riscului de a fi controlati in orice moment de autoritatile competente. Insa `taranii` care vand direct din curte sau pe diverse platforme nu sunt controlati de nimeni. Asa ca prefer sa ii evit.

Ouale sunt printre cele mai expuse alimente vandute direct din curtea taranilor. Orice om doreste sa manance oua proaspete. Si orice mama doreste sa ii ofere copilului sau cele mai curate alimente. Inclusiv oua. Insa ouale sunt cele mai expuse riscului. Si nu, nu pentru ca ar fi tratate, ci pentru ca sunt purtatoare de infectii cu Salmonella, pot provoca alergii puternice si se strica foarte repede cand nu sunt tinute in conditii optime.

Si eu, care am crescut la tara la bunici, imi amintesc ca nu intotdeauna bunica gasea ouale la timp, imediat dupa ce oua gaina. Uneori le gasea dupa cateva zile. Apoi, imi amintesc ca le tinea in cenusa din soba. Chiar si vara. E drept ca e unul dintre cele mai racoroase locuri din casa, insa in zilele caniculare cu siguranta nu e suficient. Mai mult, chiar si in cenusa, temperatura la care sunt tinute aceste oua nu este constanta. Uneori e mai cald, alteori e mai rece, se mai formeaza condens etc.

Si inca un aspect: nu am vazut nici un taran care sa treaca data recoltarii oului pe ou. Macar asa, ca idee. Sa stim si noi ce cumparam.

Nu vreau sa fac reclama sau antireclama. E bine sa vrei sa te hranesti sanatos, insa trebuie sa avem grija sa nu picam in extreme. Ouale sunt periculoase cand sunt vechi sau cand sunt pastrate in conditii improprii, asadar e bine sa stiti exact ce oua consumati.

Eu una nu voi cumpara oua de la tarani sau din targurile de profil. Pe cele pe care le primesc de la prieteni cu parinti sau rude la tara le consumam noi, adultii. Sau le pun in prajituri. Pentru cei mici prefer sa cumpar oua eco din market. Nu, nu am un brand anume. Insa, macar traiesc cu ideea (linistitoare) ca din cand in cand aceste oua sunt verificate de cineva.

Apropo de targuri, nu stiu cum este in alte orase, insa in Constanta, la toate targurile la care am fost, targuri de produse traditionale, am observat ca nu se respecta conditiile minime de igiena si de pastrare a produselor alimentare. Am gasit branzeturi si carne direct pe taraba, chiar daca afara erau deja 18-20 de grade. Am vazut oua lasate in soare. Putini erau cei care aveau vitrine frigorifice si le si foloseau. Asadar, ATENTIE!

Voi de unde cumparati oua?

Cum te pacaleste eticheta?

Ati patit si voi ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa aveti senzatia ca sunteti pacaliti? Ca mie mi se intampla tot mai des…

Suntem bombardati cu reclame… Pe strada, in posta, pe plaja, oriunde mergem vedem mesaje care ne incurajeaza, mai mult sau mai putin subtil, sa luam un anumit produs. Inclusiv produse alimentare… Nu stii in cine sa mai ai incredere si cine te pacaleste…

Insa cel mai mult ma deruteaza (si sunt convinsa ca nu numai pe mine) reclama mincinoasa… Am intalnit deseori astfel de reclame, fie ca sunt plasate pe strada, fie ca le gasesc pe eticheta produsului.

De exemplu, pe multe sticle de ulei intalnesc inscriptia `fara colesterol`. Acesta este un truism… nici un ulei vegetal nu contine colesterol, colesterolul fiind prin definitie o grasime de origine animala. Fitosterolii sunt grasimi de origine vegetala si credeti-ma ca uleiul contine cantitati mari din acesti steroli. Nu sunt neaparat nocivi organismului, insa, ca la orice aliment, doza este cheia pentru ca fitosterolii sa nu faca rau.

O alta duma intalnita pe ambalajul produselor este cea a fulgilor de porumb `gluten free`. Sunt convinsa ca cel putin persoanele sensibile la gluten stiu ca porumbul nu contine aceasta proteina. Pe ceilalti nu ii intereseaza. Asadar, nu vad de ce trebuie mentionat…

Tot pe etichete de produse alimentare citesc mare: `fara coloranti, fara conservanti` etc. Apoi, cand citesc lista de ingrediente gasesc sare, uneori in cantitate foarte mare, care, surpriza!, are si rol de conservant. Sau gasesc colorant natural, ori identic natural… Pai cum e cu `fara coloranti`? In aceeasi idee, aceste produse contin acid citric sau zahar, care, pe langa rolul lor gustativ, au si proprietati de conservare.

Ma enerveaza teribil si etichetele produselor bio nesanatoase. Induc ideea ca daca e bio, sigur e sanatos. Insa, in realitate, un produs cu continut mare de zahar ramane nesanatos, indiferent daca e bio sau nu. La fel si coca cola bio. E la fel de nociva ca si cea ne-bio.

Si ultima, sa nu va plictisesc… Cred ca toata lumea stie ca ingredientele se trec pe eticheta in ordinea procentului lor in compozitie. Pentru ca unele produse dulci au foarte mult zahar, care de multe ori apare primul sau al doilea in ordinea ingredientelor, producatorii au inceput sa indulceasca si cu alti indulcitori (glucoza, fructoza, stevia, zahar brun, zahar de cocos etc.). Asadar, se obtine acelasi gust dulce din mai multe ingrediente. Care, evident, vor trece in coada listei de ingrediente, procentul fiecaruia fiind mai mic. Nu conteaza ca unele sunt la fel de nocive ca si zaharul.

Asadar, atentie mare cand cititi eticheta unui produs alimentar! Cititi cu atentie, cautati produse cu cat mai putine ingrediente, evitati produsele foarte dulci. Voi reveni si cu alte exemple.

 

Detoxifierea, da sau ba?

E primavara si au inceput dietele detox… Tabere, intalniri, grupuri suport, toate create in acest scop, al detoxifierii organismului… Exista diete detox? Sunt ele necesare? Sunt utile? Ajuta cumva organismul?

Am o veste proasta pentru cei care platesc bani grei pentru dieta detox. Indiferent de tipul unei astfel de diete, ea nu ajuta nicicum organismul in procesul de slabire… Si cu toate acestea, piata detox-ului este in continua crestere…

Organismul uman are capacitatea de a se auto-detoxifia, ca sa zic asa… El isi elimina compusii toxici rezultati in urma metabolismului prin diverse cai: prin respiratie, transpiratie, fecale, urina etc. Ficatul este cel care metabolizeaza cei mai multi compusi toxici, introdusi voit sau accidental in organism. El este responsabil de detoxifiere in mare parte. Si tot ficatul are capacitatea de a se regenera. Asadar, nu are nevoie de suculet cu iarba verde sau alte bazaconii pentru a face acest lucru. Are nevoie de un stil de viata sanatos, odihna, activitate fizica, adica sa isi vada de treaba intr-un organism sanatos.

In lumea stiintifica, atunci cand se vorbeste de detoxifiere, se pune accentul pe intoxicatii grave, cu medicamente sau substante toxice (mercur, droguri etc.), nicidecum nu se pune problema detoxifierii unui organism sanatos. De fapt, nici o comunitate stiintifica nu recunoaste si nu pare sa studieze dietele detox, asa cum apar ele in media.

Si nici nu au de ce. Detoxifierea cu diete restrictive, suculete organice sau ceaiuri minune nu exista! Iar cei care le promoveaza o fac doar pentru castigul imediat! Intrebati un astfel de `savant` in ale dietelor detox care sunt compusii toxici care sunt eliminati in timpul detoxifierii… Sunt convinsa ca nu va sti sa raspunda… Sau va inventa…

In concluzie, va puteti ajuta organismul zi de zi sa faca detox. Nu e nevoie de sucuri sau ceaiuri minune, nici de produse care costa mult, ci doar de vointa. Un stil de viata sanatos, ce cuprinde mancare buna si sanatoasa, activitate fizica, voie buna si buna-dispozitie, somn odihnitor, este suficient pentru a realiza detoxifierea organismului, daca nu lucrati in medii toxice, nu va drogati etc.

 

 

Educarea gustului…

Ma gandeam zilele trecute, ca tot a fost sarbatoare si prilej de mese imbelsugate, la mostenirea nostra, a romanilor, in privinta alimentatiei. Ma gandeam la ceea ce mancam in copilarie, in ograda bunicilor, la ceea ce mancam acasa, la oras, pana la Revolutie si apoi, cum s-au modificat mesele noastre dupa `89, cand au aparut fel si fel de alimente pe piata. Un mare hop in alimentatia noastra, ca familie, a fost atunci cand s-a nascut baiatul cel mare. A fost ca o trezire.

Imi amintesc cu drag mancarea din copilarie, gatita cu mare dragoste de bunica, cu produse din ograda. Am crescut cu lapte si branza de capra, cu rosii din gradina, fructe direct din copaci, pepeni gustosi si zemosi, zahar pe paine si gogosi. Mancam slanina si untul goale, smantaneam ulcica cu lapte pus la prins si puneam zahar in mamaliga. Ce bun era terciul! Si colarezii… amestec de faina cu lapte, cocoloase cu zahar.

Apoi, dupa Revolutie, cand au inceput sa apara toate acele preparate, semipreparate, delikatul si conservele, fructele de import si rosiile coapte tot timpul anului, si alimentatia noastra a avut de suferit. Curiozitatea, dependenta data de anumiti compusi, placerea de a incerca de toate au dus la o ingrasare constata a populatiei. McDonalds, KFC si alte fast-food-uri ne faceau zilele mai usoare si burtile mai pline. Si inca eu nu am fost fan ale lor! Schimbarea stilului de viata a avut un rol major, de asemenea. Au aparut calculatoarele, nu mai mergeam la cules de tutun sau struguri, stateam in fata calculatorului si faceam proiecte. Nu mai desenam pe hartie de calc stand in picioare langa masa, ci in autocad.

Cand s-a nascut primul copil mi-am dat seama ca asa nu putem continua. Si tot atunci am realizat ca exemplul nostru, al parintilor, este crucial in adoptarea unui stil de viata cat mai sanatos. Sanatos dupa criteriile noastre, bineinteles!

Atunci am decis sa nu mai cumparam bauturi racoritoare. Rareori sunt astfel de bauturi la noi in casa. Nici macar pentru musafiri nu mai luam. Apoi, pentru a fi mai usor pentru mine, si mai sanatos pentru copil, inca de la inceput am gatit la cuptor, fara sare si fara zahar. Sau, ma rog, in cazul dulciurilor, puneam cat mai putin zahar sau inlocuitori (fructe dulci). Nici micile gustari nu-si mai gasesc locul pe la noi prin casa. Avem inghetata si ciocolata pentru atunci cand chiar ne dorim sa ne rasfatam. Insa cand ne e pofta de `ceva bun` ne indreptam spre cosul cu fructe.

Si uite asa, si baietii au inceput sa consume fructe multe, sa le considere desertul ideal. Si nu, nu le cer stoarse. Sau, daca le cer, stiu ca sunt mai sanatoase intregi, asa ca se multumesc cu ele curatate si taiate frumos.

Bineinteles ca uneori mergem la cofetarie sa mancam o prajitura. Da, chiar din aceea cu zahar. Se intampla destul de rar si incercam sa alegem dulciuri cat mai bine facute, fara prea multe prafuri. Si cu cat mai putin zahar. Si, bineinteles ca uneori cumparam crenvursti. Ii cautam cu atentie pe cei care sunt facuti doar din carne, slanina si condimente si ii savuram cu placere din cand in cand. Pentru ca o alimentatie sanatoasa inseamna o alimentatie variata si moderata.

Ceea ce am observat in ultima vreme, atunci cand mancam in deplasare, este ca preferam mancarurile mai putin sarate, mai putin dulci si cu gust cat mai curat. Si eu, si baietii, ne simtim mai bine cand consumam alimente `curate`, fara glutamat, fara potentiatori de aroma, fara sare sau zahar in exces. Si ne plac astfel de alimente. Acum 5-6 ani, daca primeam o mancare fara celebrul delikat, cu mai putina sare sau nu foarte dulce cu siguranta o treceam pe lista `neagra`. Acum e invers.

Ne-am educat gustul, ne-am educat creierul sa primeasca si sa savureze alimente cat mai `curate` si, ce e mai important, cei mici au invatat direct sa se bucure de astfel de alimente. Alegerile lor sunt in aceasta directie. Refuza categoric orice mancare care contine delikat in cantitate detectabila, orice mancare mult prea procesata, prajita cu ulei refolosit, prea dulce sau prea sarata. Eu ma bucur si am convingerea ca in viitor vor face alegeri sanatoase in privinta alimentatiei.

Educatia in alimentatiei incepe acasa si cel mai bun exemplu pentru un copil este parintele sau. Asadar, nu va speriati atunci cand copilul pare sa nu manance nimic, nu e nevoie sa apelati la alimentele nesanatoase doar pentru a fi siguri ca mananca si cel mic ceva. Ramaneti exemplu, evitati extremele si mancati sanatos in continuare. Cu siguranta lucrurile se vor schimba.

 

Detoxifierea: mit si adevar…

Deseori primesc intrebari despre dietele detox, despre cum ne pot ajuta acestea si care e adevarul din spatele lor. Mai mult decat atat, au aparut diverse programe de detoxifiere, carti si `specialisti` in acest domeniu…

Dar sa intelegem ce este detoxifierea. DEX ne spune asa: detoxifierea sau detoxificarea este o actiune metabolica prin care este neutralizat un produs toxic sau este transformat intr-un produs cu toxicitate redusa. Medicina ne invata ca organismul se detoxifica singur de produsii metabolici normali, care se produc zi de zi in corpul nostru, prin urina, transpiratie, respiratie etc. Ficatul este uzina principala unde au loc astfel de actiuni in organism. Sunt eliminate inclusiv medicamentele si resturile lor prin aceste procese metabolice normale, neajutate din exterior.

Asadar, daca nu sunteti consumatori mari de alcool, droguri sau nu lucrati in mediu toxic, organismul vostru are grija sa metabolizeze zi de zi compusii de care nu are nevoie. Si sa ii elimine.

In celelalte cazuri, cand sunteti mari consumatori de droguri si alcool, sau lucrati intr-un mediu toxic, e nevoie de o detoxifiere pe care v-o poate recomanda doar un medic specialist, in functie de analize.

Asadar, o dieta detox, asa cum este ea prezentata acum pe diverse site-uri, nu va ajuta sa va detoxifiati, dar o dieta sanatoasa, variata, moderata va ajuta sa va mentineti echilibrul, sa eliminati constant si continuu substantele toxice din organism, sa va mentineti sanatatea. O dieta detox in schimb, va poate ajuta sa va dereglati organismul, sa il slabiti si sa va imbolnaviti. Si nu, nu doar eu spun  asta, ci si diversi specialisti si cercetatori… Din aceia adevarati, care fac studii, le interpreteaza statistic, emit concluzii.

Am observat ca pe site-urile care prezinta aceste diete detox se si vand de regula diverse produse. Sau carti… sau consultatii… Si oamenii cred si cumpara in speranta ca vor primi o viata mai lunga si mai sanatoasa… Nimeni nu isi pune intrebari, multi doar cred ca organismul este intoxicat (inclusiv de mancare) si ca trebuie detoxificat. Nu se stie care sunt compusii chimici de care un organism scapa in urma unei astfel de cure… Nimeni nu se gandeste sa adopte un stil de viata sanatos, cu mancare cat mai curata, variata, echilibrata… Multi, dupa o astfel de cura, revin la stilul de viata anterior, agravand situatia, slabind si mai mult organismul…

E trist sa vad ca sunt atat de multi oameni care se lasa pacaliti atat de usor de marketingul acestor afaceri, care nu isi sacrifica putin timp pentru a cerceta subiectul si a afla adevarul…

Asadar, daca duceti un stil de viata normal, cu hrana variata, echilibrata, diversa, nu aveti nevoie de nici un fel de detox. Daca, in schimb, lucrati in mediu toxic sau consumati droguri, adresati-va specialistilor.

Succes!

Cum conving copilul sa manance si… mancare?

Aud tot mai des in jurul meu aceasta intrebare, de la parinti de copii peste 1 an, copii care nu sunt prieteni cu mancarea, insa iubesc dulciurile… Asadar, pentru acei parinti scriu aceste randuri…

Despre dulciuri, zahar si efectele lor voi mai scrie cu siguranta, pentru ca sunt multe de spus. USDA (United States Department of Agriculture) recomanda consumul de zahar rar spre foarte rar, adica o data sau de doua ori pe saptamana si chiar mai rar. Pana la varsta de 2 ani copiii ar fi bine sa nu cunoasca dulciurile… Usor de zis, nu-i asa?

Personal am reusit performanta de a nu-i oferi dulciuri copilului mai mare pana la 2 ani, respectiv 1 an, celui mic. Nici macar suc natural, proaspat stors. Are si el belelele lui… Asadar,  se poate!

Daca totusi copilul a primit dulciuri, mai mult decat atat, a primit zilnic, niciodata nu e prea tarziu sa renuntati la ele. Nu uitati: dulciurile nu se ofera sa pedeapsa sau ca recompensa, nici macar daca a mancat. Bineinteles ca se poate institui o regula: putem manca dulce doar dupa ce am mancat mancare, insa, cu siguranta, nu e bine sa oferim dulciuri copilului dupa fiecare masa.

Daca as avea un copil care refuza sa manance mancare si plange sa ii ofer dulce, as face una din doua:

Fie as declara razboi dulciurilor si as institui reguli care sa ma ajute.

Fie as lasa mana libera copilului sa aleaga acele alimente (inclusiv dulciurile) care il satisfac in anumite momente.

Sa incepem cu prima varianta, cea pe care o prefera majoritatea parintilor. Declaram razboi dulciurilor. Cum facem asta? Pai mai inatai, intr-un moment de liniste (nu dupa ce tocmai ne-am certat ca iar nu a vrut copilul sa manance mancare) povestim cu cel mic cum ca dulciurile nu sunt sanatoase, ne pot crea dependente, ne pot agita, ne strica dintii etc. Si pentru ca mami si tati iubesc copilul, au decis sa faca ceva sanatos pentru el si pentru sanatatea lui: vom renunta la dulciuri. Da, si parintii trebuie sa renunte la dulciuri, ei sunt cel mai bun exemplu pentru copil, nu?

Apoi, as pune la dispozitia copilului diverse fructe, dintre cele preferate de el. Nu va speriati ca la inceput le va refuza. Nici macar nu trebuie sa il intrebati daca vrea fructe. Eu le tin intr-un loc accesibil pentru ei si, din cand in cand, mai curat si tai cate un fruct si il las la vedere. Daca la inceput nu mancau, acum sunt desertul preferat… Ati ghicit: dulciurile trebuie sa dispara din casa, cel putin o perioada, pana ce toata familia se acomodeaza cu noua regula.

Daca la primul copil am fost norocoasa, a mancat bine inca de la inceputul diversificarii, a iubit fructele si legumele, cu cel de-al doilea am simtit pe pielea mea neputinta de a-ti convinge copilul sa manance si el ceva. Lucrurile s-au mai relaxat cand si eu m-am relaxat si l-am lasat sa decida singur cat si ce vrea sa manance din ceea ce ii pot pune la dispozitie. Asadar, atunci cand e ora de masa imi anunt copiii, le spun ce avem de mancare si variante suplimentare (daca stramba din nas). Le amintesc cand vom servi urmatoarea masa si le spun ca pana atunci mai pot consuma doar fructe. Au ramas nemancati de maxim 2 ori, apoi au inteles ca nu e de gluma. Acum vin cand ii chem la masa. Si primesc si ceva gustari intre mese.

Asadar, nu va faceti griji ca cel mic va ramane nemancat. Pentru ca rareori se intampla asta. Insa e important sa va tineti de cuvant, sa nu cedati plansului lor si rugamintilor fierbinti. Daca pe termen scurt rezolvati problema dandu-i ce-si doreste (dulce), pe termen lung pierdeti de la increderea copilului la starea lui de bine. Mai mult, puteti crea dependente de dulce de care nu se va bucura cand va deveni adult…

Un alt aspect important este ca cel mic sa ia masa impreuna cu restul familiei, sau macar cu adultul care il ingrijeste. Stiu ca ne e mai usor sa dam copilului sa manace mai intai, scapam si de grija asta, ca apoi sa putem manca noi linistite (daca mai apucam), insa copilul va beneficia mai mult de experienta mesei atunci cand mananca langa un adult. Atunci cand il poate observa (de la postura la conversatie acceptata la masa), cand il poate imita, cand poate gusta din mancarea lui…

Tot mai multi parinti se plang ca ai lor copii nu mananca fructe si legume proaspete… Insa daca sunt intrebati daca ei, adultii, consuma aceste alimente frecvent, in preajma copiilor si nu numai, ridica din umeri… Studiile arata ca expunerea copiilor intr-un mediu in care se mananca fructe si legume zilnic are un impact semnificativ asupra relatiei lor cu aceste alimente.

Asadar, daca doriti sa schimbati atitudinea copilului fata de alimente, sa il ajutati sa aleaga mai sanatos, iata care sunt pasii, pe scurt: vorbiti cu copilul despre alimente sanatoase, despre alimente nesanatoase, oferiti-i sansa sa aleaga ce si cat mananca,  sa participe la pregatirea si aranjarea mesei, fiti un bun exemplu pentru copil.

Copilul vostru mananca sanatos?

Provocare: Enzima miracol…

Recent, am fost pusa in fata unei provocari… pornind de la o intrebare din public, am citit cartea Enzima miracol scrisa de medicul japonez Hiromi Shinya. Nu pot spune ca mi-a placut, dimpotriva, cartea are multe lacune. Mai mult, am intalnit erori grave de chimie. Sau poate nu am inteles eu bine…

Fac o scurta recenzie a cartii, cu mentiunea ca sunt multe aspecte neabordate.

Cartea este scrisa de un cercetator, inventator, om de stiinta care nu are foarte multe publicatii la nivel ISI. Pe sciencedirect l-am gasit autor in cateva articole, pe pubmed nu a fost gasit. Asadar, nu prea face cercetare… Face consultatii…

Este un punct de vedere al unui medic care a vazut o singura perspectiva – cea a colonului. Ce facem cu inima, plamanii, stomacul etc?

Chiar autorul recunoaste ca dieta nu e bazata pe studii concludente ci pe cateva observatii. Nici el nu pare sigur de aceasta ipoteza, pe parcursul cartii apar deseori referiri la nesiguranta lui (daca ipoteza mea este corecta.. sau existenta enzimei sursa este inca o ipoteza… etc.).

Dieta e restrictiva si poate produce dezechilibre metabolice mari daca nu se intervine cu suplimente nutritive.

Dieta recomanda consumul de apa alcalina kangen, desi nu exista studii stiintifice care sa ateste proprietatile benefice ale acestei ape. Mai mult, apa alcalina poate produce dezechilibre in alimentatie prin stimularea producerii de sucuri gastrice.

Dieta porneste de la o idee neverificata si neverificabila, cum ca exista o singura enzima sursa in organism din care se formeaza enzimele specializate. Nu exista nici macar un studiu care sa sustina aceasta idee.

Face supozitii neverificate de stiinta. Afirma ca proteinele de origine animala ar fi responsabile de deficitul de atentie la copii.

Idee din carte: in carne nu exista fibre alimentare, de aceea ne imbolnavim… Asa e… In carne nu sunt fibre alimentare… Tocmai de aceea OMS recomanda consumul a minim 400 g de fructe si legume proaspete pe zi.

Cartea porneste de la premise gresite, cum ca oamenii care consuma carne, nu mai consuma si alte alimente.

Exemplele din carte sunt date doar pe sistemul digestiv, autorul considerand ca daca acesta e bine, toate celelalte parti anatomice vor fi bine. Realitatea e ca fiecare sistem, aparat, organ are nevoi proprii, pe care incercam sa le implinim simultan printr-o alimentatie variata si echilibrata.

In carte, autorul afirma ca duce o viata fara chimicale, nu ia medicamente si mananca sanatos, fara cafea, ceai si alte bauturi. Dupa care mentioneaza ca inainte de a prescrie un medicament pacientilor lui, testeaza pe el acel medicament, luand o parte din doza…. Asta nu inseamna ca ia totusi medicamente? Si, mai ales, ca le ia fara sa fie bolnav… Ideea e ok in ansamblu, el incearca sa prescrie acele medicamente care trateaza cauza si nu simptomele…

Laptele nu ajuta la prevenirea osteoporozei. Laptele creste rapid concentratia de calciu din sange, calciu ce va fi repede eliminat de organism prin urina, rezultand calculi renali si alte probleme, spune autorul, fara sa citeze surse stiintifice care demonstreaza acest lucru. Cercetatorii sustin in continuare ideea consumului de lapte si alimente bogate in calciu pentru prevenirea osteoporozei, desi exista si studii care nu leaga cele doua variabile. Exista studii care arata o evidenta relatie intre consumul de Calciu si vit. D si riscul de fracturi. In schimb, autorul recomanda consumul de suplimente minerale si vitamine pentru a acoperi lipsa laptelui din alimentatie.

Autorul descrie o piramida alimentara inexistenta si o combate. Piramida alimentara nu recomanda in primul rand lapte si oua, asa cum se mentioneaza in carte. De asemenea, piramida alimentara nu contine nicaieri cuvantul enzime, dupa cum afirma insusi autorul. Sa fie oare pentru ca dieta propusa de el nu este verificata stiintific? Mai mult, in piramida nu sunt incluse enzimele, ele nefiind alimente de sine statatoare. Insa piramida contine fructe si legume, nutritionistii recomanda fructe si legume (OMS recomanda cam 400 g de fructe si legume proaspete pe zi), nu enzime. Exact cam ceea ce propune si autorul in dieta lui.

Laptele de vaca este destinat viteilor, nu oamenilor, spune autorul. Se leaga de intoleranta la lactoza, care apare la unii adulti, fara a aminti si beneficiile consumului de lapte. Apoi, revine la idee in carte, insa o mai indulceste… Laptele nu ar fi bun pentru adultii aflati in ultima treime de viata… sau ceva similar…

Afirma ca proteinele, descompuse in aminoacizi, ajung la ficat care ii descompune si apoi circula liberi prin sange… Asa de capul lor… Apoi ajung la rinichi, dupa ce cresc aciditatea sangelui si sunt excretati in urina… Uita ca ajung si la celule, pentru reconstructie celulara si alte functii importante din organism (unii aminoacizi intra chiar in componenta enzimelor, altii intervin in imunitate etc.)… Aciditatea excesiva a sangelui este neutralizata de calciu si apa… Nu-i asa ca acest calciu este o baza foarte tare? Oare de unde a invatat chimia?

Ideile mi se par extremiste… Autorul considera ca o persoana care consuma carne si lapte nu consuma fibre (cereale, fructe si legume)…

Autorul compara hrana si intestinele cimpanzeilor cu cele ale oamenilor, fara a aminti si speranta de viata a acestora (la cimpanzei este de 40 de ani in libertate si maxim 60 de ani in captivitate), la om, in medie, de 75 de ani (in Coreea ajunge la 90 de ani).

Sunt totusi de acord cu doua lucruri din carte: meditatia si iubirea.

Dieta in sine este  apropiata de recomandarile OMS, din punct de vedere calitativ. Diferentele majore sunt in ceea ce priveste cantitatea de carne si recomandarea de a nu consuma lapte si produse lactate. Insa se recomanda suplimentele nutritive si enzimele pentru ca hrana propusa de medic nu acopera necesarul zilnic din unele elemente. Mai mult, sunt recomandate cerealele, fructele si legumele bio… Cati oameni isi permit sa cultive sau sa cumpere doar astfel de alimente?

In ultima perioada se tot vorbeste despre amploarea fenomenului `Pharma`, de recomandarile tot mai dese pentru suplimente, medicamente naturiste etc. Si totusi, autorul recomanda in carte, pentru o viata sanatoasa, consumul de suplimente alimentare si enzime. Fain, nu?

Pe mine nu m-a convins cartea… Nici pe parte stiintifica, nici ca idei…