Cum spalam fructele si legumele?

Cred ca nu sunt singura care se intreaba cum putem spala corect fructele si legumele, astfel incat sa nu mancam pesticide, ierbicide si alte `cide` in nestire. Mai ales ca unii producatori le folosesc cum doresc ei, fara a respecta instructiunile de utilizare si dozele sugerate.

Am gasit tot mai des ideea de a spala fructele si legumele cu apa cu bicarbonat. Sau cu apa cu otet. Sau alte combinatii, mai mult sau mai putin fericite… Si totusi cum ar fi bine sa spalam fructele si legumele proaspete?

Pesticidele si ierbicidele sunt folosite in diverse situatii (in agricultura, in casa/curte, in orase) cu scopul de a elimina diversi daunatori si purtatori de boli. Desi prezinta riscuri pe termen scurt (iritatii ale pielii, ochilor, dureri de cap, stari de voma) pana la impact cronic (cancer, astm, diabet), riscurile asociate acestora sunt greu de urmarit datorita influentei a mai multor factori (de exemplu perioada si durata expunerii, tipul pesticidului, etc.). Reziduurile de pesticide din fructe si legume sunt printre sursele primare de expunere prin dieta. Insa pesticidele si reziduurile lor se gasesc peste tot in jurul nostru: in apa, in aer, in mancare etc.

Cele mai multe pesticide din lume sunt pe baza de glifosat. Toxicitatea lor este dezbatuta si studiata intens pentru a se intelege modul lor de actiune. Unele pesticide (organofosforice) sunt solubile in apa, altele in solutii alcaline, altele in solutii acide. Sunt si pesticide insolubile in solutii apoase. Asadar, modul lor de indepartare de pe fructe si legume depinde de tipul pesticidului folosit in zona de cultivare.

Oricum, simpla spalare a fructelor si legumelor cu apa indeparteaza o buna parte din reziduurile de pesticide din acestea, reducand riscul de expunere. Dupa cum arata acest studiu, cu exceptia pesticidelor solubile in apa, majoritatea celorlalte pesticide ramane de regula pe coaja fructului si acestea pot fi eliminate prin curatarea fructului inainte de consum.

Apa oxidativa electrolizata (apa acida) reprezinta o forma de indepartare a unor pesticide din legume si fructe, dupa cum arata acest studiu. Un sfert de ora de tratament cu acest tip de apa poate indeparta o buna parte din reziduurile unor pesticide, fara a afecta calitatea produselor.

Tratamentul cu ozon poate fi un alt mod viabil de a scadea continutul unor pesticide din radacinoase, dupa cum se arata aici.  Chiar s-a creat o masina domestica ce poate fi folosita in acest scop . Insa nu toate pesticidele pot fi indepartate cu ozon, dupa cum se arata aici.

Spalarea fructelor in solutie cu clor (500 mg/l) poate conduce la o buna indepartare a lor, dupa cum arata acest studiu. Ramane apoi de rezolvat toxicitatea clorului…

Oricum ar fi, daca dorim fructe si legume fara resturi de pesticide si ierbicide trebuie sa ne luam gandul. Acestea sunt peste tot in jurul nostru. Nici fructele si legumele bio/organice nu sunt lipsite de astfel de compusi. E drept, cantitatile sunt mai mici decat in cele obisnuite.

Ideea e ca o simpla spalare cu apa si indepartarea cojii sunt suficiente pentru a scapa de mare parte din pesticidele din fructe si legume. Daca vrem mai mult, gasiti variante mai sus. Si nu uitati sa studiati cu atentie zona din care provin fructele si legumele, ce pesticide se folosesc in acea zona si apoi alegeti metoda potrivita de curatare, in functie de tipul pesticidelor, concentratia lor, solubilitatea lor etc. Succes!

 

 

Apa alcalina… da sau ba?

Tot mai des aud vorbindu-se de minunile apei alcaline. Ba chiar i se face publicitate si la TV! Si vad tot mai des afise cu beneficiile apei Kangen. Ce este apa alcalina si cum ne poate ajuta ea? Hai sa aflam!

pH-ul (potențialul de hidrogen) reprezintă logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentrației ionilor de hidrogen dintr-o soluție, indicând caracterul acidic sau bazic al acesteia. pH-ul are valori de la 1 la 14: o solutie cu pH intre 1 si 6.99 este acida, o solutie cu pH = 7 este neutra si o solutie cu pH intre 7.01 si 14 este bazica.

pH-ul sucului gastric este intre 1 si 3.5, cu o medie de aproximativ 2.0. Exista o serie de alimente care au pH foarte scazut (sucul de lamaie 2.4, otetul 2.8), insa fiind acizi slabi, acestea nu pun probleme de sanatate atunci cand sunt consumate moderat.

Apa potabila trebuie sa aibe un pH intre 6.5 si 8.5, conform OMS.

pH-ul apei masoara echilibrul acido-bazic si, in majoritatea apelor naturale, este determinat de continutul apei in dioxid de carbon, saruri de bicarbonat si carbonat. Un continut mai mare in dioxid de carbon al apei va micsora pH-ul acesteia. Temperatura apei afecteaza, de asemenea, echilibrul acido-bazic, respectiv pH-ul.

Analitic, pH-ul apei se masoara cu un pH-metru prevazut cu un electrod de sticla, la o anumita temperatura.

pH-ul ca parametru singular nu este determinant in efectele adverse ale apei, mai ales ca, in apa, acizii si bazele sunt foarte diluate.

Este imposibil de stabilit o relatie clara intre sanatatea organismului uman si pH-ul apei de baut, deoarece pH-ul apei poate fi asociat cu modificari ale altor parametri ce determina calitatea apei, iar acizii si bazele din apa sunt de regula foarte slabe si foarte diluate. De aceea nu se considera a fi necesar sa se propuna un ghid de bune practici pentru valoarea pH-ului din apa potabila.

Pe aceasta idee/scapare se bazeaza si cei care produc si vand apa alcalina.

Pe de alta parte, tot OMS avertizeaza asupra problemelor de sanatate ce pot aparea atunci cand se foloseste apa prea acida sau prea bazica.

Expunerea la valori extreme de pH conduce la iritarea ochilor, pielii si mucoaselor. Iritarea ochilor si probleme ale pielii au fost observate la expunerea acestora la pH mai mare de 11. La persoanele mai sensibile pot aparea iritatii ale membranelor gastrointestinale. Expunerea la valori mici de pH poate avea efecte similare. Mai mult, deoarece pH-ul afecteaza gradul de coroziune a metalelor si eficienta dezinfectarii, acesta poate avea efect indirect asupra sanatatii.

Asadar, ultima moda in materie de apa potabila, cea a apei alcaline, poate produce mai mult rau decat beneficiile aduse/presupuse.

In comunitatea stiintifica internationala nu exista suficiente studii care sa demonstreze beneficiile consumului apei alcaline. Cu toate acestea, acest tip de apa a devenit tot mai popular, fiind promovat intens de `vanzatorii de vise`, care promit viata vesnica si sanatate curata la pahar.

Consumul apei alcaline naturale este in general considerat sigur. In general apele natural-alcaline au pH scazut, de maxim 8.5. Insa trebuie acordata o atentie deosebita consumului de apa alcalinizata artificial. Aceasta apa contine mai putine minerale decat apa potabila, minerale ce sunt necesare unui organism sanatos. Un studiu al OMS explica riscurile la care este supusa o persoana ce consuma apa demineralizata. Acestea se refera la efectele directe ale apei demineralizate asupra membranei intestinale, metabolismului si homeostazia mineralelor in organism, la lipsa calciului si magneziului din aceste ape, precum si a altor elemente esentiale si microelemente, la posibilitatea de a creste consumul de metale toxice.

Conform acestui studiu, se recomanda ca apa de baut sa contina:

  • Minim 10 mg/L magneziu; optim 20-30 mg Mg/L
  • Minim 20 mg/L calciu; optim 50 mg Ca/L (40-80)
  • Duritatea totala a apei 2-4 mmol/L.

Consumul indelungat de apa alcalina poate deregla pH-ul normal al organismului, conducand in final la o boala numita alcaloza metabolica, ce se manifesta prin stari de confuzie, greata, voma, tremuraturi ale mainilor, contractii musculare etc. Mai mult, organismul uman este realizat perfect si functioneaza optim in anumite conditii de pH. Consumul de apa alcalina duce la neutralizarea acidului gastric si stomacul va produce mai mult acid gastric pentru a compensa.

Exista si situatii cand consumul de apa alcalina poate aduce beneficii, e cazul celor care sufera de hiperaciditate. Insa in acest caz trebuie urmarita prescriptia medicului specialist.

Sa nu uitam ca anumite enzime functioneaza optim la anumite valori ale pH-ului. Modificarea pH-ului organismului poate conduce la grave disfunctionalitati.

Momentan nu sunt facute studii referitoare la beneficiile consumului de apa alcalina pentru prevenirea cancerului, pierderea greutatii, prevenirea bolilor cardiovasculare sau alte boli cu care se confrunta omenirea.

Asadar, consumul de apa alcalina este deocamdata o moda. O moda din care unii au de pierdut, altii de castigat. Voi de care parte a baricadei va aflati?