Ce trebuie sa stim despre proteine?

Proteinele sunt, la momentul actual, destul de controversate in randul nutritionistilor si dieteticienilor. Se duc adevarate lupte intre omnivori si vegetarieni pe seama acestor compusi care nu trebuie sa lipseasca dintr-o alimentatie sanatoasa. Am ales sa fac o mica sinteza a datelor despre proteine cunoscute pana acum. Asadar, …

… Ce sunt proteinele?

Proteinele sunt compusi chimici macromoleculari alcatuiti din lanturi de aminoacizi. Sunt prezente in celulele tuturor organismelor vii. Practic, nu se concepe viata fara proteine.

Aminoacizii sunt compusi chimici, cu functiune mixta, aminica si carboxilica. In compenenta proteinelor intra 20 de aminoacizi, din care 8 sunt esentiali (valina, leucina, izoleucina, triptofanul, fenilalanina, metionina, lizina și treonina), adica nu pot fi sintetizati de organismul uman, asadar trebuie procurati din alimentatie. Unul dintre aminoacizi (histidina) este esential pentru copii cu varsta sub un an.

… Rolul proteinelor in organism

Proteinele au diferite roluri in organism, de la cel structural (intra in componenta celulelor), la cel functional. Unele proteine joaca rol de catalizatori pentru diverse reactii chimice, fiind enzime, altele au rol de protectie, intrand in compozitia peretelui celular. Unele proteine au rol in raspunsul imun si autoimun al organismului la diversi factori, altele asigura o parte din energia necesara organismului. Asadar, proteinele sunt indispensabile vietii.

… Surse de proteine

Proteinele se gasesc atat in  produsele de origine animala, cat si in cele de origine vegetala. La momentul actual, se cunoaste ca sursele animale contin cele mai bune, mai complete proteine. Dintre sursele de origine animala, trebuie mentionat oul, care contine cea mai buna proteina. In ou se gasesc toti aminoacizii esentiali, in cantitatile necesare unui organism sanatos. Carnea de peste, pasare, vita si porc contine, de asemenea, toti aminoacizii esentiali. Alte surse animale de proteina sunt laptele si derivatele lui.

Dintre sursele vegetale bogate in proteina amintesc de soia, care are toti aminoacizii esentiali, insa nu in cantitatile necesare organismului, nucile, cerealele. Sursele vegetale, in general, nu contin toti aminoacizii esentiali si/sau nu contin cantitatile de aminoacizi esentiali necesare organismului.

Acum, nu e necesar ca o persoana sa consume toti aminoacizii esentiali la o masa, sau intr-o zi. Insa trebuie asigurata o alimentatie variata, fie ca e omnivora sau vegetariana, astfel incat acesti aminoacizi sa nu lipseasca din alimentatie.

… De ce exista controverse?

Controversele intre nutritionistii care recomanda consumul de carne si produse de origine animala si vegetarieni constau, in mare, in aportul  in aminoacizi esentiali. Asa cum am spus si mai sus, nu este necesar consumul zilnic, sau la fiecare masa, din acesti aminoacizi esentiali, insa ei, cu siguranta, nu trebuie sa lipseasca din alimentatie.

Pentru cei care consuma doar vegetale, este mai dificil de urmarit si de suplinit toti acesti aminoacizi. Alimentatia lor trebuie sa fie variata, ei trebuie sa urmareasca zilnic continutul in proteine si aminoacizi si sa cunoasca bine compozitia chimica a hranei lor. Pe cand cei care au in alimentatie produse de origine animala, nu trebuie sa retina si sa calculeze si continutul in aminoacizi esentiali. Mai mult, alegerea dietei vegetariene nu se rezuma doar la continutul hranei in proteine si aminoacizi. Insa despre acest lucru voi scrie intr-un alt articol.

 

Piramida alimentelor si rostul ei…

Deseori, atunci cand se vorbeste despre o alimentatie sanatoasa, se mentioneaza si conceptul de `piramida alimentara` sau `piramida alimentelor`. Ce este aceasta si ce rol are in alimentatie vreau sa va povestesc in cele ce urmeaza…

Piramida alimentelor este o diagrama, de forma triunghiulara sau piramida, care contine grupele importante de alimente si care sugereaza numarul optim de portii din fiecare grupa, recomandate a fi servite de un adult sanatos. A fost publicata prima data in 1974 in Suedia, si conceptul a fost apoi preluat de USDA (United States Department of Agriculture) si transformat periodic in functie de descoperirile stiintifice din domeniul alimentatiei. In 2011, conceptul a fost inlocuit cu unul mai usor de urmarit si aplicat: `my plate`.

La inceput piramida alimentelor arata cam asa:

Cerealele se afla la baza piramidei, ceea ce inseamna ca trebuie consumate in proportie cat mai mare (6-11 portii pe zi), urmand fructele si legumele (care trebuie consumate cat mai proaspete), carnea si produsele lactate. In varful piramidei se afla produsele care trebuie consumate cat mai rar, dulciurile si uleiurile rafinate. Uneori, la baza piramidei s-a aflat apa (pana si-au dat seama cercetatorii ca nu neaparat cantitatea de apa e importanta, cat nevoile unui organism la un moment dat) si alteori, sportul.

In versiunea piramidei alimentare din 2005, sportul/miscarea se afla in spatele piramidei, amintind astfel oamenilor ca miscarea sta la baza unei vieti sanatoase, ne elibereaza de stres, ajuta digestia si starea de bine a organismului:

Chiar daca reprezentarea este usor diferita, principiile de baza au ramas similare, facandu-se mai bine distinctia intre proportia grupelor de alimente in dieta zilnica, intre alimente bogate in grasimi `bune` si grasimi `rele`. Mai mult, zaharul nu mai apare in aceasta varianta a piramidei, ultimele studii in domeniu conducand la limitarea lui in alimentatie. Sursele vegetale de zahar (fructele si legumele) se considera suficiente pentru o alimentatie sanatoasa si echilibrata.

Pentru ca efectul vizual al acestor piramide nu s-a considerat suficient, pentru a fi mai usor oamenilor sa inteleaga si sa aleaga alimente sanatoase, in 2011 s-a introdus conceptul `my plate` (`farfuria mea`).

Astfel, este mult mai usor sa ne asezam mancarea in farfurie, la fiecare masa si sa ne hranim sanatos in acelasi timp. Farfuria fiecarui om sanatos ar trebui sa contina multe fructe si legume proaspete, zilnic. Chiar si OMS recomanda aproximativ 400 g de fructe si legume in fiecare zi. Apoi, aproximativ un sfert (cam 20%) din portia zilnica de alimente ar trebui sa fie proteine, de preferat peste, insa se pot folosi si alte carnuri. Ultimul sfert din farfurie este reprezentat de cereale, in diverse forme. Dintr-o alimentatie echilibrata nu trebuie sa lipseasca laptele si/sau produsele lactate, acestea avand beneficii multiple pentru sanatatea organismului.

Orice aliment (inclusiv fructele si legumele) vine cu beneficii, dar si cu riscuri. Nu exista o reteta unica pentru o alimentatie sanatoasa, valabila pentru toti oamenii. Asa cum am mai spus si cu alte ocazii, cheia unei alimentatii sanatoase sta in moderatie, echilibru, diversitate, stare emotionala buna.

Cum arata `farfuria` voastra?

Ce inseamna o alimentatie sanatoasa?

Este destul de dificil de definit conceptul de alimentatie sanatoasa, ceea ce e sanatos pentru cineva poate fi daunator pentru altcineva. Alimentatia sanatoasa trebuie sa tina cont de multi factori, printre care varsta, sexul, tipul de activitate, starea de sanatate si particularitatile fiecarei persoane. Insa exista recomandari pe grupe de varsta, sex si tipuri de activitati.

In principiu, o alimentatie sanatoasa va asigura nutrientii de care are nevoie organismul uman: proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale. Necesarul din fiecare este diferit, asa cum spuneam mai sus. Nu trebuie uitate nici apa, exercitiul fizic si starea de bine generala (acel well-being despre care vorbeste toata lumea) .

In ultima vreme se vorbeste tot mai mult despre stres, despre cumm sa capatam acea stare de bine, stare fara stres. S-a constatat ca de multe ori stresul sta la baza declansarii si evolutiei unor boli. Medicii, de multe ori, la consult, mentioneaza si acest aspect, care ne insoteste zi de zi, stresul.

Stresul a pus stapanire si in alimentatie, este uneori cauza unei alimentatii defectuoase, alteori baza unei alimentatii sanatoase.

Ce am putea face pentru a ne alimenta corespunzator? Pai, am putea avea grija ca ceea ce mancam sa ne priasca, sa nu mancam alimente care ne-ar putea face rau sau care nu aduc nici un beneficiu organismului nostru, am putea fi atenti la cerintele organismului (am cam uitat sa mancam ce ne cere organismul, acum mancam tot mai mult ce ne ofera piata – ce credem ca avem nevoie, informandu-ne din reclame), sa facem miscare, sa bem apa si sa limitam stresul.

Cum sa limitam stresul? Eu ma gandesc la cateva tehnici, si pe unele dintre ele le aplic cu succes: sportul, miscarea, rasul, mindfulness, yoga, muzica, mersul la psiholog, inconjurarea de oameni frumosi, care merita…  Sunt convinsa ca mai sunt si alte tehnici, si sunt curioasa sa aflu cum va relaxati voi, cum alungati stresul de peste zi si lasati loc starii de bine…

 

 

Despre nutritie, nutritionisti si alimentatie…

Pentru ca in ultimul timp au aparut multi nutritionisti, se vorbeste mult despre alimentatie sanatoasa am decis sa incep seria postarilor cu aspecte legate de definirea acestor termeni.

Nutritia reprezinta, conform DEX, totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele isi procura hrana necesara cresterii si dezvoltarii, obtinerii energiei pentru desfasurarea proceselor vitale, refacerii tesuturilor etc. Este sinonim cu hranire, alimentare.

Datorita numarului tot mai mare de bolnavi din ultima vreme si deoarece alimentatia are un rol important in prevenirea si mentinerea sub control a unor anumite boli, se vorbeste tot mai des de alimentatie sanatoasa.

Ce este o alimentatie sanatoasa? La modul cel mai simplu, alimentatia sanatoasa reprezinta hrana adecvata fiecarui organism, care sa contina principalii nutrienti de care acesta are nevoie, in cantitatile necesare. Acest lucru este diferit pentru fiecare organism in parte. Un copil va avea nevoi nutritive diferite de un adult, la fel un sportiv fata de un lucrator la birou.

Cine ne poate invata ce sa mancam? Daca nu avem o situatie speciala (sportiv, anumite boli), putem invata si singuri. In ziua de azi informatia este la indemana tuturor, e nevoie de rabdare si discernamant pentru a putea selecta informatia corecta. Site-ul OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) este una dintre cele mai sigure surse de informare, din punctul meu de vedere. Aici se gasesc informatiile de baza din domeniul sanatatii si alimentatiei.

Apoi, daca vrem ajutorul unui specialist, putem apela la un medic nutritionist sau la un tehnician nutritionist. Care e diferenta intre cei doi? Simplu! Medicul nutritionist are facultatea de medicina, cu specializare in nutritie, boli de nutritie. Are mijloacele si studiile necesare pentru a trata anumite boli de nutritie si informatii complexe in domeniul alimentatiei. Sau ar trebui…

Tehnicianul in nutritie poate fi orice persoana, cu studii medii, care face un curs specific aprobat de Ministerul educatiei. E drept, nu ai nevoie de multe studii pentru a calcula numarul de calorii de la o masa, insa problemele de alimentatie cu care ne confruntam in zilele noastre, au nevoie de specialisti pe masura. Si, din pacate, intr-un curs de cateva saptamani, un tehnician nu va putea absorbi informatia necesara intelegerii complete a fiziologiei, chimiei, biochimiei si fizicii digestiei.

Pentru ca piata suplimentelor nutritive a luat amploare si in Romania, pentru ca nu cunoastem inca in detaliu toate fenomenele (anatomice, fiziologice, biochimice etc.) din sfera alimentatiei, unii nutritionisti (medici sau tehnicieni) deviaza de la normele recomandate de OMS, sustin teorii nefondate stiintific cu scopul castigului imediat. Asa se intampla, de exemplu, cu sustinatorii raw-veganului sau a apei Kangen. La nivel stiintific nu sunt demonstrate efectele benefice promovate un un anumit tip de alimentatie de aceea se recomanda o alimentatie cat mai variata si echilibrata pentru a acoperi toate nevoile unui organism.

Asadar, atentie la alimentatie, sa fie cat mai diversa si echilibrata, atentie la specialistii la care apelati in acest sens, atentie la cazurile speciale!