Category: Alimentatie

Cum ii convingi sa manance fructe?

De ceva vreme am inceput sa lucrez cu cativa copii de 6-8 ani. Am propus inca de la inceput parintilor sa aduca fructe in fiecare dimineata pentru a fi servite ca si gustare. Multi au ras si mi-au urat succes in a-i convinge pe copiii lor sa manance fructe. Stiau ei ceva, insa nu chiar tot.

Am avut tot timpul fructele pe masa, spalate, curatate, pregatite pentru a fi mancate. Cand copiii faceau o pauza de la studiu, ii invitam sa manance fructe. Mancam impreuna si povesteam. Pentru copiii de aceasta varsta sunt importante informatiile de genul ce contin fructele, de ce vrea toata lumea sa mancam fructe, ce rol au vitaminele si mineralele. Insa este foarte important si cum oferi aceasta informatieȘ cu blandete, cu suport stiintific, facandu-i curiosi.

In mai putin de o saptamana toti copiii din grup mancau zilnic fructe. Si mananca si acum, la mai bine de 4 luni de cand am inceput sa lucram impreuna. Nu numai ca le mananca, insa momentul zilei in care se consuma fructe este unul asteptat cu drag. Si, pentru ca a fost atat de bine primit acest obicei sanatos, am lasat fructele la indemana lor toata ziua (cu cateva reguli de respectat) si cu doua pauze pentru gustarea de fructe.

Asadar, cum convingi copiii sa consuma fructe proaspete? Simplu: esti exemplu, le tii la indemana, le spui povesti frumoase, fundamentate stiintific, ii implici in achizitie, curatare, consum, faci „pauza de fructe„ un moment mult asteptat.

Succes!

Sucurile si sanatatea…

Bauturile racoritoare au aparut in secolul al 17-lea, in America, ca alternativa la bauturile alcoolice. S-a dorit crearea unei bauturi care sa inlocuiasca, macar partial, alcoolul. Si prima bautura racoritoare imbuteliata a fost o limonada obtinuta din suc de lamaie, apa si miere. Industria a luat avant si s-au facut tot mai multe combinatii, ajungand la oferta pe care o gasim astazi in magazine.

Sa facem distinctia intre suc si bautura racoritoare. Sucul este lichidul obtinut prin stoarcerea fructului sau legumei. Bautura racoritoare este obtinuta din suc, apa si alte adaosuri. In zilele noastre rareori mai gasim suc in bauturile racoritoare… Din considerente economice, datorita cererii foarte mari, bauturile racoritoare si sucurile s-au transformat de-a lungul timpului. De cele mai multe ori, astazi consumam amestec de apa cu concentrate, coloranti, aromatizanti, zahar etc. in loc de bauturi racoritoare si sucuri obtinute din fructe slabe calitativ, pasteurizate sau care au suferit transformari diverse.

Toata lumea se intreaba daca sa consume aceste sucuri sau bauturi racoritoare, daca sa le ofere copiilor, cum, cat etc.? Ca si in cazul altor alimente, consumul de suc este contestat de diversi oameni, altii neglijeaza acest aspect. Si sucul si bauturile racoritoare reprezinta subiectul unor cercetari in intreaga lume si, din pacate, rezultatele nu sunt deloc favorabile consumului.

Bauturile racoritoare sunt controversate datorita continutului mare de zahar adaugat care, conform ultimelor cercetari, pare destul de nociv omului, mai mult sedentar, de azi. Si, bineinteles, si copiilor. Zaharul in exces in alimentatie poate conduce la diferite probleme de sanatate, de la carii, la obezitate si stari depresive. Se pare ca acesta a fost subiectul unor cercetari destul de ample, in care s-a urmarit o corelatie intre consumul de bauturi racoritoare si incercarile de suicid la peste 100000 de adolescenti. Si, da, pare a exista o legatura intre cele doua. Starea depresiva a fost asociata in ultima vreme cu un consum ridicat de zahar si au aparut tot mai multe studii pe aceasta tema.

Insa bauturile racoritoare nu sunt daunatoare numai datorita zaharului continut. Ele se obtin din ce in ce mai rar din suc, si din ce in ce mai des din concentrate, aromatizanti, coloranti etc. Chiar daca sunt naturali, acesti compusi nu vor aduce niciodata in organism aceleasi beneficii ca in consumul produselor din care se obtin. Mai mult, bauturile racoritoare nu potolesc setea. Dimpotriva, ele ne fac si mai multa sete si tindem sa consumam si mai multe astfel de bauturi. Plus zaharul care da dependenta de dulce.

Ok, o sa ziceti ca exista pe piata sucuri naturale, obtinute prin presarea fructelor. Si in sucuri, zaharul din fructe este mai concentrat. Ca pulpa este aruncata dupa ce e bine stoarsa. Plus ca, uneori, de cele mai multe ori, aceste sucuri sunt tratate termic. Asadar, constituentii pot fi modificati prin actiunea temperaturii. Mai ales vitamina C. Si inca un considerent pentru care nu incurajez consumul de sucuri: puterea obisnuintei. Copilul va percepe ca este ok sa bei suc cand ti-e sete. Nu va sti intotdeauna sa faca diferenta intre un suc bun si unul mai putin bun. Si va consuma suc in loc de apa.

Pe de alta parte, nu zic ca un copil sau un adult nu ar trebui sa cunoasca gustul sucului. Cred ca e important sa nu cadem dintr-o extrema in alta. Nu ar trebui, din punctul meu de vedere, sa interzicem copilului orice contact cu sucurile sau cu persoanele ce i le ofera. Cred cu tarie ca undeva trebuie pastrat un echilibru. Nu am nimic impotriva daca ai mei copii beau la o petrecere un suc. Sau daca, din cand in cand, isi fac o limonada. Mai ales cand stiu ca dupa limonada ies la joaca, consuma repede zaharul ingerat. Important este ca acasa nu ne vad consumand sucuri sau bauturi racoritoare, am incurajat consumul de fructe si legume proaspete, am permis si am explicat de fiecare data un consum moderat de sucuri. Si nici nu se simt marginalizati, nici nu abuzeaza de suc.

Voi cat de des beti suc?

Despre o natie sanatoasa…

Am fost luna trecuta in Praga, Cehia la un curs. Am fost placut impresionata de cateva obiceiuri ale lor, cu privire la stilul de viata, si m-am gandit sa le impartasesc cu voi. Nu de alta, dar poate reusim sa ne inspiram mai mult din vestul Europei…

In primul rand m-a uimit numarul de parcuri. Mai mici, mai mari, unele cu jocuri pentru copii, altele doar cu alei curate, copaci, iarba si banci, gaseai un parc in apropiere oriunde mergeai in Praga. Dealuri, pante, strazi drepte, toate erau facute astfel incat sa te poti plimba linistit cu bicicleta sau trotineta. Iti puteai inchiria trotineta din aproape orice zona a orasului si o lasai acolo unde aveai nevoie.

Sportul, miscarea sunt incurajate nu numai prin numarul mare de parcuri, dar si prin lipsa cainilor vagabonzi, prin prezenta unor sali de fitness in fiecare cartier, prin prezenta unor aparate de fitness in parcuri. Aparatele erau ingrijite, functionale si am vazut oameni de toate varstele folosindu-le.

Nu stiu daca le puneau ceva in mancare sau le spalau creierul, insa in fiecare dimineata intalneam oameni care alergau in parc. Eu insami am capatat curaj sa merg mai mult pe jos, chiar daca duceam dupa mine o geanta de 10 kg in fiecare zi.

Apoi, a venit vremea sa fac cumparaturi. In orice market am intrat, intai am dat de departamentul de fructe si legume, urmat de cel de produse bio si vegane. Daca ajungeam seara mai tarziu la market nu gaseam fructe si legume proaspete. Mie mi se pare si asta o strategie de educare a populatiei.

Voua ce v-ar placea sa se intample la noi pentru a sustine miscarea si un stil de viata sanatos?

Despre alaptare…

“We observe them (n.r. breastfeeding mothers which feed children older than two years old) with admiration and attribute to them the merit of the unperturbed character of these children who are not difficult and do not present the problems ours do. The secret wholly lies in two words: milk and love.“

Maria Montessori, The formation of man

Cu pachetelul la scoala sau gradinita…

Una din marile mele probleme este cea a pachetelului de la gradinita, si, ulterior, la scoala. Vestea ca baietii trebuie sa manance acasa micul dejun sau sa isi ia pachet de acasa nu mi-a picat prea bine, recunosc. Imi era usor sa nu am aceasta grija dimineata.

Insa, cu timpul, lucrurile s-au reglat de la sine. Baietii ma ajuta uneori la pregatirea micului dejun, sunt mai constienti de ceea ce servesc dimineata, s-a format o rutina care ne face diminetile mai usoare.

Marile probleme (identificate de mine) ale parintilor care isi trimit copiii cu pachetel la gradinita sau la scoala sunt:

  1. ce le pun la pachet?
  2. daca vad la ceilalti ceva si li se face pofta?
  3. sa imparta sau nu cu ceilalti?
  4. daca ceilalti au mancaruri nesanatoase si eu il trimit cu fructe nu va invata sa manance nesanatos?

Ce contine pachetelul de scoala/gradinita este o mare problema pentru toti parintii care doresc sa le ofere copiilor un start bun in alimentatie. Noi avem de ales intre oua (fierte sau omleta asezata direct pe paine), humus, salata de vinete, legume proaspete taiate frumos (castraveti, morcov, ardei gras etc.), cereale cu lapte (pun cerealele separat si iau lapte vegetal in cutii mici, de 250 ml), clatite (de multe ori de asezonez cu fructe, nu cu miere sau dulceata), briose (preferatele lor sunt cele cu mar si morcov), biscuiti (oferta este diversa, de la biscuiti simpli, cu iaurt, la piscoturi pentru sampanie – toti facuti in casa), turtite marocane, fructe proaspete si nuci (nuca, alune fara sare, migdale, nuci de macadamia etc.). De cele mai multe ori pregatim impreuna compozitia de seara (atunci cand facem clatite, briose sau biscuiti) si dimineata doar le coacem. Avem norocul ca baietii sunt matinali si avem timp sa coacem dimineata.

Problema de gestionare a alimentatiei sanatoase, a sentimentelor copiilor atunci cand vad ce mananca ceilalti, de a imparti cu ceilalti pachetul si de a alege sa consume alimente nesanatoase sta in puterea noastra, a adultilor, de a le transmite obiceiuri sanatoase de alimentatie, de a-i invata despre relatia cu mancarea si cu ceilalti.

Mie personal nu imi este teama ca baietii vor alege alimente nesanatoase pentru ca vad la ceilalti. Eu stiu ca acasa mananca sanatos, ca incerc sa le construiesc o relatie frumoasa cu mancarea si, din ce observ pana acum, am si reusit. Si nici nu mi se pare o problema prea mare daca, din cand in cand, gusta alimente nesanatoase oferite de altii. Cred ca educatia in alimentatie se construieste acasa si, chiar daca la un moment dat accepta o ciocolata oferita de cineva seara, la bazin, atunci cand vor creste nu se vor rasfata cu dulciuri in fiecare seara. Pentru ca acasa au invatat cand sa consume ciocolata si ce cantitate este ok pentru ei.

Bineinteles ca si pe mine ma deranjeaza cand strainii le ofera copiilor dulciuri si alte bazaconii, uneori neambalate sau cu mainile murdare. Insa de fiecare data le explic de ce nu e ok ce au facut ceilalti, ce ar trebui noi sa facem, ce e sanatos si ce nu. De multe ori ma asculta, alteori isi vad de treaba lor. Exact cum ar trebui sa se intample.

Am auizt si parinti revoltati ca unii copii vin cu fructe scumpe la scoala si ei nu isi permit. Si aici sunt convinsa ca nu e chiar asa. De exemplu, prefer sa le iau copiilor capsuni, chiar daca sunt 25 lei/kg decat sa le iau o punga de chipsuri. Nu iau 1 kg de capsuni, iau de 5 lei. Si ies mai ieftin decat cu punga de chipsuri (cred, ca nu am mai luat de mult o punga de chipsuri). Apoi, copiii sunt liberi sa imparta daca doresc. Si daca si ceilalti au voie sa consume ceea ce au ei.

Voi cum stati cu pachetelul la scoala/gradinita?

Despre simturi si mancare…

In ultima vreme am observat ca tot mai multi oameni (inclusiv eu) tind sa manance mai sarat, mai picant, mai dulce etc. Ne plac tot mai mult combinatiile complicate de alimente, si tot mai putin alimentele putin preparate si putin condimentate. Si ma gandeam ce a determinat aceasta schimbare?

In ultima vreme alimentele au devenit tot mai sarate, mai dulci, mai acre, toate aceste modificari avand ca scop in principal pastrarea prospetimii sau mascarea unor defecte. Sarea, zaharul, otetul etc. au ca efect prelungirea termenului de valabilitate al alimentelor. Mai mult, mersul la restaurant a devenit tot mai accesibil, si acolo, la restaurant, se adauga sare/zahar/condimente in exces pentru a corecta gustul si aroma unor alimente.

Si uite asa, fara sa ne dam seama, alegem mancaruri din ce in ce mai condimentate, doar pentru ca papilele noastre gustative s-au obisnuit cu gustul puternic.

Ce e de facut?

Cand am observat ca puneam tot mai multa sare in mancare, ca vreau din ce in ce mai mult dulce, ca mai adaugam si condimente si delikat si tot nu mi se parea ca mancarea mea are destul gust, am schimbat radical modul in care pregatesc mancarea. Nu am mai prajit ceapa/usturoi inainte, ci le-am adaugat la fiert, odata cu celelalte legume, am gatit din ce in ce mai simplu, cu cat mai putine ingrediente, nu am mai folosit delikat deloc, am inlocuit zaharul alb cu zahar brun din cocos sau trestie, sau cu miere, si am folosit cantitati mai mici decat in reteta, am gatit mai mult la cuptor sau fiert, rareori (spre deloc) prajit. E drept ca aceasta schimbare a venit odata cu inceperea diversificarii copilului cel mare, nu voiam sa ii dau mancare atat de condimentata cum mancam noi. Si nici nu aveam timp sa gatesc separat pentru noi si pentru el.

Ce am observat? La inceput mancam mai putin si mai fara tragere de inima… Na~ Mancarea nu mai avea acelasi gust, parca nu avea gust deloc… Usor, usor (in cateva saptamani) a inceput sa ne placa sa simtim gustul original al alimentelor. Si am continuat sa gatesc astfel.

Acum e minunat! Gatesc simplu, fara prea multe condimente, fara zahar, sau cu foarte putin zahar, fara delikat. Si chiar ne place mancarea. Chiar si copiii mananca cu placere carne pe gratar cu broccoli sau fasole verde fiarta si asezonata cu putin ustoroi si ulei de avocado. Si un strop de sare. E drept ca atunci cand mancam la restaurant bem multa apa, nefiind obisnuiti cu gustul atat de sarat al alimentelor, insa mergem destul de rar ca sa conteze.

Ne-a ajutat si faptul ca am incetat sa mai bem sucuri din comert, sa mancam dulciuri atat de multe (de fapt, doar eu am ramas cu pofta constanta de dulce in familie). Avem tot timpul fructe proaspete pe masa si apa rece in frigider.

Voi cat de condimentat mancati?

 

Despre nitrati si nitriti…

Nitratii si nitritii se adauga in alimente, in special in carne si preparatele de carne, cu scopul de a le mari durata de conservare, de a le potenta culoarea si aroma si pentru efectul antioxidant.

Fara nitrati si nitriti, preparatele din carne ar avea o culoare neplacuta, gri-cenusie, si nu culoarea rosie, intensa, pe care o vedem de regula in galantare. Acesta este cel mai usor vizibil efect al nitratilor si nitritilor. Potenteaza si aroma produselor in care se adauga.

Nitritii mai au rol in conservarea produselor din carne, omoara bacteriile botulinice si nu numai, impiedica rancezirea grasimilor din aceste produse, avand efect antioxidant. Astfel, preparatele de carne in care se adauga pot avea un termen de valabilitate mai mare, nu de cateva zile, cum se intampla la preparatele fara adaos de nitrati si nitriti. Principalul efect al prezentei nitratilor si nitritilor in alimente este dat de efectul cancerigen al nitrozaminelor care se formeaza cu ajutorul acestor substante.

Nu voi insista asupra transformarilor in care sunt implicati acesti compusi ci asupra toxicitatii lor. Se tot vehiculeaza ideea ca acesti compusi sunt toxici pentru organismul uman, ca trebuie sa ne ferim de preparatele din carne din aceasta cauza, ca sunt cauza principala a cancerului, fara a se tine cont de doze, implicatii, transformari.

Am fost curioasa daca si cat ar fi ok sa ofer copiilor mei preparate din carne, ce fel de preparate as putea sa le ofer si care sunt riscurile la care ii supun. De aceea am cautat informatii privind toxicitatea nitratilor si nitritilor din alimente, insa si variante de preparate fara astfel de adaosuri.

Pe sciencedirect.com, locul unde imi caut cel mai des informatia, sunt peste 10000 de articole pe aceasta tema. Iar ideea care se desprinde din articolele citite de mine (pentru ca nu am reusit sa parcurg atat de multe) este ca adaosul de nitrati si nitriti in preparatele din carne nu este toxic pentru organismul uman atunci cand se consuma moderat aceste alimente, cand dieta este variata si echilibrata.

Mai mult, nitratii si nitritii se regasesc si in mod natural in unele alimente, cum sunt fructele si legumele, uneori in cantitati mult mai mari decat in preparatele de carne (de exemplu in radacinoase). Asadar, nu putem evita nitratii si nitritii, chiar daca adoptam o dieta bogata in fructe si legume.

Adaosul de nitrati si nitriti in unele alimente este limitat, fiind subiectul unor reglementari legale, de cele mai multe ori bazate pe studii si observatii. Conform cercetarilor, consumul echilibrat, moderat de alimente care contin nitrati si nitriti nu reprezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor. Ba mai mult, sunt studii care arata efectele benefice ale acestor compusi, in special pentru sanatatea metabolica si vasculara.

Asadar, secretul este nu sa ne ferim de acesti compusi, ci sa incercam sa variem dieta, astfel incat consumul lor sa fie moderat. Pentru ca, evident, nu avem cum sa ii eliminam complet din dieta. Si nici nu este indicat sa o facem.

Insa, putem alege alimente cu un continut mai mic de nitrati si nitriti adaugat. De exemplu, pe piata au aparut preparate din carne obtinute doar din carne, slanina si condimente. E drept ca aceste preparate se gasesc in special in magazinele cu profil organic/bio, mai rar in supermarketuri. Insa eu am gasit si in supermarket. Tot ce trebuie sa faceti este sa cititi cu atentie eticheta produselor si sa cumparati doar acele produse care corespund criteriilor voastre.

Mancare la borcanas… Buna sau nu?

Exista multe controverse referitoare la mancarea la borcanas in randul mamicilor, nutritionistilor si pediatrilor. Fiecare recomanda dupa experienta proprie, dupa credinta proprie, dupa informatia pe care o are la momentul respectiv.

mancare borcans

Realitatea este ca piata este foarte bogata in astfel de produse, unele mai sanatoase, altele mai putin sanatoase, unele mai scumpe, altele mai ieftine. Din pacate, in ceea ce priveste mancarea pentru bebelusi, nu intotdeauna cele mai scumpe produse sunt si cele mai bune. Cel putin asa am observat eu.

Personal pledez pentru mancarea la borcanas din cand in cand pentru urmatoarele motive:

  • Pe piata se gaseste astfel de mancare fara adaosuri suplimentare, gen conservanti, coloranti, aromatizanti. E important sa citim eticheta.
  • Uneori, aceasta mancare e mai buna si mai sigura decat mancarea din restaurant. Daca esti in concediu, de exemplu, nu ai unde gati copilului, ar fi de preferat sa ii dai mancare la borcanas decat ceva de la restaurant. Vorbesc de copiii mai mici de un an.
  • Fructele, legumele, carnea utilizate pentru a pregati mancarea la borcanas sunt alese de regula cu grija, testate in prealabil. Exista chiar si mancare bio la borcans. Ceea ce s-ar traduce intr-un continut mai mic de pesticide, ierbicide, alte chimicale.
  • Este sterila. Mancarea la borcanas este pregatita in conditii aseptice, este pasteurizata sau sterilizata, riscul de enterocolite este foarte mic.
  • Ajuta mama. Da, uneori mamele se simt depasite de situatie, le este greu sa accepte ca nu le pot face pe toate, uneori copiii nu au stare, ne vor doar langa ei. Nu este timp de gatit, nu este timp de facut cumparaturi sau pur si timplu ne simtim obosite. Si e ok. In astfel de cazuri am preferat sa ii servesc copilului mancare la borcanas, decat sa ma simt vinovata ca nu sunt o mama suficient de buna.

Insa, mancarea la borcanas nu ar trebui sa reprezinte sursa principala de hrana pentru copii. Chiar daca e bio, chiar daca nu are crocobauri, unii contituenti nutritivi lipsesc din aceste mancaruri, sau sunt in cantitate mica. De exemplu, unele vitamine. De aceea, mancarea la borcanas ar trebui, dupa parerea mea, servita copiilor in cazuri extreme, cand chiar nu le putem oferi o alternativa mai sanatoasa, cand suntem in vacanta, cand avem o perioada mai ocupata sau stresanta. Si e, de asemenea, important ca, pe langa mancarea la borcanas si existe si alimente in stare cruda in alimentatia copilului (legume, fructe, iaurt etc.).

Cum alegem mancarea la borcanas? Exista multe variante de astfel de mancaruri, multe firme care le produc, multe obiceiuri alimentare. Alegerea mancarii potrivite este, intr-adevar, dificila. In primul rand trebuie aleasa mancarea potrivita etapei de diversificare in care se afla copilul. Daca e diversificat clasic, alegem mancare simpla, din 1-2 legume/fructe, introduse anterior in alimentatia copilului. Daca e autodiversificat, lucrurile sunt mai simple. Apoi, trebuie citita eticheta cu mare atentie. Pe eticheta sunt trecute ingredientele (toate). Daca cel mic sufera de vreo alergie, trebuie aleasa mancarea adecvata lui. Eu am ales doar mancarurile care au pe eticheta fructe, legume, carne si condimente. Fara stabilizatori, fara vitamine adaugate suplimentar, fara conservanti, zahar sau sare (pana la 1 an). Da, se gasesc si astfel de mancaruri, mai curate, pentru copii. Nu uitati sa cititi termenul de valabilitate, cum se deschise capacul si daca puteti pastra mancarea ramasa la rece. Eu am preferat sa arunc restul de mancare nemancata. E cel mai sigur.

Asadar, mancarea la borcanas nu este chiar bau-bau. Nu ar trebui sa ne sperie daca o folosim doar in acele perioade mai solicitante sau in care nu avem acces la bucatarie. Insa nici nu e cazul sa abuzam de ea.

Voi folositi mancare la borcanas?

Idei de mic dejun pentru copii

Deseori raman fara idei de mic dejun, desi am un sistem destul de bine pus la punct. Adica mi-am facut un plan de mese, insa deseori baietii nu mananca acasa micul dejun, ci la gradinita. Si acest lucru ma salveaza, trebuie sa recunosc.

Cand se trezesc cu foame mare, le pun la dispozitie fructe. Proaspete, variate, gustoase. De sezon. Insa atunci cand fructele nu sunt suficiente sau cand sunt in vacanta trebuie sa apelez la lista cu idei de mic dejun. Iata ce plan am eu:

Oua. Copiilor le este recomandat sa consume 2 oua pe saptamana, dupa cum am invatat eu la scoala. Asadar, doua zile pe saptamana (nu consecutive) le ofer oua. Fie fierte, impreuna cu legume proaspete (castraveti, ardei gras, rosii etc.), fie omleta coapta (fara ulei), fie briose (ou batut cu legume pus in forme de briose si tinut 15-20 de minute la cuptor). Uneori fac ou intreg copt in tigaie, iar ei sunt incantati sa manance galbenusul moale.

Cereale. Aleg intotdeauna cereale fara zahar si le combin cu lapte de capra sau cu lapte vegetal. Laptele de cocos este preferatul lor. Aleg un lapte vegetal fara zahar. Daca au nevoie de ceva dulce sau daca urmeaza sa avem o activitate fizica intensa in acea zi, adaug miere. De la fulgi de porumb la cereale din faina de castane, de quinoa sau chiar de grau, oferta este destul de variata in acest sens.

Clatite. Ai mei nu sunt fani mari ai clatitelor clasice, insa de cand le-am descoperit pe cele olandeze si pe cele americane, micul dejun a devenit mai usor… Clatitele olandeze se prepara din faina de hrisca in amestec cu faina de grau, lapte, ou si drojdie. Adaug diverse arome pentru un gust diferit: uneori folosesc vanilie, alteori scortisoara. Baietii le mananca goale sau cu miere. De cand au descoperit pelteaua bunicii, parca nu se mai satura de combinatie. Ca sa diversific, uneori pregatesc clatite `americane`. Adica fac o compozitie mai groasa de clatite din ou, faina amestec (migdale, cocos, grau, secara, hrisca si alte variante, in functie de ce am la indemana), lapte, vanilie si bicarbonat de sodiu. Le coc in tigaie fara ulei. Vreau sa incerc sa le coc si in cuptor, sa nu fiu nevoita sa mai stau langa ele. Le servesc cu  fructe proaspete, sirop de artar, miere sau peltea. Ai mei nu au descoperit inca bunatatea dulceturilor din camara. Insa avem inlocuitori.

Briose. Cand timpul imi permite si afara nu e vremea buna, ne apucam de facut briose. Diverse compozitii, diverse gusturi, intotdeauna au fost o varianta buna de mic dejun. Simple sau cu fructe, nu foarte dulci, pot fi reprezenta o varianta pentru micul dejun.

Biscuiti. Nu de mult am descoperit reteta de biscuiti americani. Se fac repede, se mentin proaspeti multa vreme si copiii ii adora. Fac mai mult aluat, il impart si il pastrez la frigider/congelator. Cand nu am idei de mic dejun, scot si bag la cuptor o tava. Intr-adevar ies foarte dulci, chiar si cand nu folosesc toata cantitatea de zahar din reteta si chiar daca folosesc zahar brun/de cocos. Insa in zilele aglomerate, cu multe activitati, sunt minunati. O varianta de biscuiti este reteta de turta dulce a Printesei urbane. O folosesc cu succes iar baietii adora sa modeleze aluatul.

Salate. Salata de vinete, humus,  pasta de dovlecei, paste din diferite alte fructe si legume, cum ar fi din avocado, sfecla rosie etc. Toate pot fi intinse pe paine sau lipii si sunt variante bune de mic dejun.

Unt. Unt intins pe paine, cu miere sau simplu, este varianta noastra de mic dejun in graba, cand nu este timp pentru pregatiri laborioase.

Preparate din carne, branzeturi. Le-am lasat la urma pentru ca apar destul de rar in meniul nostru. Preparatele din carne le pregatesc eu sau mama, si uneori le cumpar din magazine de produse bio/traditionale. Citesc cu atentie eticheta si cumpar doar ce contine carne si condimente. Fara alte prostii. Branzeturile le aleg pe acelasi principiu, caut produse `curate`, ce contin doar lapte si culturi lactice. Oferta este limitata, intr-adevar, insa exista.

Iaurt. Ca si la branzeturi, aleg iaurturile care contin doar lapte si culturi lactice. Aici oferta este mai variata. Gasesc iaurturi din lapte de vaca, de capra, de bivolita. Le combin cu fructe (cand erau baietii mai mici si acceptau aceasta combinatie), cu cereale sau cu seminte.

Iata lista mea de mic dejun variat si gustos. Sunt convinsa ca mai sunt variante sanatoase. Astept sa imi mai dati voi idei. Ce alte variante de mic dejun pentru copii mai serviti voi acasa?