De pe la targuri…

Cred ca nu exista in Romania oras in care sa nu se organizeze ceva targuri cu produse alimentare. Macar o data pe an… Normal ca si in Constanta se intampla. Destul de des… poate prea des uneori, la ce focar de infectie mi se pare ca este acolo uneori…

Oamenii au devenit tot mai constienti de necesitatea unei alimentatii cat mai sanatoase, cat mai curate si cauta in disperare astfel de alimente. Si, de cele mai multe ori, cred ca le gasesc la astfel de targuri. Insa, tot de cele mai multe ori, se insala…

Merg la multe targuri din zona cu dorinta de a identifica si a cumpara alimente traditionale, fara prea multe adaosuri chimice, mai gustoase si mai proaspete. Insa gasesc la fel de des alimente tinute in caldura sau in frig, direct pe taraba, fara o minima protectie. Nu inteleg de ce DSV-ul, OPC-ul si alte organe abilitate nu se sesizeaza sa opreasca astfel de evenimente.

Stiu ca o vitrina frigorifica e scumpa, insa mi se pare mai scump sa tratezi mii de oameni de enterocolite si alte boli transmise pe aceasta cale. Nu este ok ca toti cei care trec pe langa taraba cu alimente sa respire, sa tuseasca, sa puna mana sau sa miroasa alimentele expuse. Si, pastrarea alimentelor la vedere, exact la astfel de gesturi te imbie.

La ultimul targ din Constanta nu stiam ce miros e mai puternic: cel de branza (maturata sau nu), de preparate din carne, de pastrama de berbecut sau de alcool… Toate zaceau pe tarabe, neprotejate in mare parte, bazaite de muste si inconjurate de oameni (purtatori de virusuri si bacterii… si nu numai…). Mi-a fost greu sa ma apropii de ceva… Pentru ca nu mi s-au parut curate. Si nu, nu sunt obsedata de curatenie, nu sunt ipohondra, doar ma protejez de o expunere ne-normala.

Mai mult, sunt foarte multe produse (in special cele de carne, insa nu doar ele) ca prezentate ca fiind traditionale iar ele sunt pline de adaosuri chimice. Ca doar bunica/mama tinea in camara niste borcane cu polifosfati, ceva acid citric si poate si niste glutamat monosodic si cand facea carnatii, pac!, baga si un pumn de saruri de-astea. La sfarsit punea si un praf de azotit, sa iasa culoarea frumoasa… Nu?

Imi amintesc foarte bine cum facea bunica branza de capra si, in afara de lapte si cheag (facut de ea din stomacul unui miel/ied) nu punea nimic. Si facea si urda din zerul ramas fara sa ii dea vreun praf de saruri, sa se-nchege… Rareori am auzit de producatori de branza care sa nu foloseasca cheag praf. Spre deloc… Astea nu mai sunt produse traditionale.

Realitatea e ca nici 1% din produsele alimentare prezentate la aceste targuri nu mai sunt traditionale. Sunt imitatii. M-as bucura sa fie cat mai apropiate de reteta originala (na, nu e un capat de lume ca nu se mai foloseste cheag natural), insa nici asta nu mai gasim… Mai citesc etichete de asa zise produse traditionale si raman muta cand observ cate saruri ajutatoare contin…

Apoi, un alt aspect sesizat de mine la astfel de targuri, este ca nici consumatorul nu se respecta, nu refuza calitatea slaba. Stiu, nu sunt bani sa cumparam calitate… Dar, din pacate sunt bani sa cumparam cantitate… Sa va dau un exemplu. Iubim vinul… Ala natural, bun, pe care doar un popor iubitor de vin il poate crea. Il iubim atat de mult incat vrem mult, cat mai mult, nu conteaza ca e ambalat in cel mai prost plastic cu putinta, ca pana acasa isi pierde mare parte din caracteristicile organoleptice… Tot ce conteaza e sa fie mult!

Mi se pare trist sa te stradui sa organizezi un astfel de festival, cu un mare impact asupra oamenilor, si sa accepti sa vina sa vanda oricine, oricum, in orice conditii. Eu una sunt dezamagita… Cer, oare, prea mult?

Mierea de Manuka

Despre mierea de Manuka s-a tot discutat in ultima vreme, fiind produsul preferat de parinti pentru ridicarea imunitatii copiilor proaspat intrati in colectivitate. In afara de faptul ca nu ar trebui sa intervenim in vreun fel asupra imunitatii copiilor, mierea de Manuka si-a dovedit eficacitatea in multe afectiuni. Insa, chiar si asa, nu ar trebui sa ne facem singuri tratament, chiar daca e vorba despre un produs natural, ci la recomandarea unui medic si doar atunci cand e necesar.

Primele studii privind capacitatea mierii de albine de a inhiba microbi care provoaca diverse boli au parut pe la sfarsitul anilor 1800. In zilele noastre, datorita incidentei tot mai mari a microbilor rezistenti la antibiotice (ca de exemplu S. aureus rezistent la meticilina – MRSA), mierea si proprietatile acesteia au atras din nou atentia cercetatorilor.

Image result for free images Leptospermum scoparium

In practica clinica din zilele noastre, mierea de Manuka (miere produsa de albine melifere ce colecteaza nectarul florilor copacului de Manuka – Leptospermum scoparium) se foloseste in multe afectiuni, inclusiv in tratarea ranilor. Procedura este standardizata, miere este iradiata gamma inainte de a fi aplicata, si doar un medic specialist poate face acest tratament.

Cele mai multe studii privind efectul antimicrobial al mierii, respectiv al mierii de Manuka, au fost realizate in vitro. Adica in laborator. Exista si cateva studii care demonstreaza eficacitatea mierii de Manuka in vivo (adica pe organismele vii), insa nu atat de multe pe cat ne lasa vanzatorii sa credem.

Oricum, mierea de Manuka pare a avea efect antimicrobial, inhiband cresterea unor microorganisme (de la S. aureus, P. aeruginosa, E coli etc.), dar si activitate antivirala (virusul zonei zoster).

Proprietatile antimicrobiene ale mierii de Manuka sunt atribuite multiplelor componente ce o alcatuiesc, inclusiv concentratiei ridicate de zahar, pH-ului scazut, prezenta apei oxigenate, metilglioxalului (MGO), unor peptide antimicrobiene (defensin-1), polifenolilor etc.

Deoarece activitatea antimicrobiana a mierii de Manuka variaza nu numai cu tipul de miere ci si intre loturi, mierea de Manuka este deseori descrisa de un factor unic (UMF). UMF reprezinta masura puterii activitatii antibacteriene a mierii impotriva S. aureus si se calculeaza in functie de concentratia unei solutii fenolice care da aceeasi zona de inhibitie a cresterii intr-o difuzie radiala, cu a mierii testate. Singurul aspect contestat la acest test este faptul ca se masoara doar pentru S. aureus si nu si pentru alte microorganisme.

O alta masura a capacitatii antimicrobiene a mierii de Manuka este MGO (concentratia de metilglioxal). UMF si MGO sunt corelate. Aici puteti gasi un tabel de corespondenta intre cele doua unitati de masura.

Asadar, inainte de a folosi mierea de Manuka pentru tratamentul diverselor afectiuni, aveti grija sa va sfatuiti cu un medic si sa va documentati cu privire la schema de tratament. O fi ea un panaceu universal, insa, cu siguranta, nu poate vindeca orice boala si nu poate fi administrata `la ghici`.

 

 

 

Despre mancare si vin… la Constanta

Week-end-ul acesta vor avea loc doua evenimente in tema la Constanta si Navodari.

In Constanta, in Piata Ovidiu, se anunta Pontus Euxinus – Povestea vinului dobrogean, incepand de maine, 7 septembrie. Se anunta degustari de vinuri, mancare, ateliere de educatie oenologica, momente muzicale… Ce mai! Distractie si voie buna!

La festival si-au anuntat prezenta 9 crame dobrogene: CRAMA HISTRIA, Crama Darie, Domeniul Bogdan, Crama Viisoara, Crama Rasova, Vinex Murfatlar, Crama Hamangia, Vinuri de Macin, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura-Vinificatie Murfatlar, asadar, aveti de unde alege!

Personal, ma bucur ca vinul este pus in valoare prin astfel de activitati. Era vremea sa invatam si despre calitatea vinului, nu numai despre cat e de bun cand e mult!

Desi mai putin mediatizat, sambata 8 septembrie are loc, in Navodari, Festivalul pestelui. Ocazie cu care se doreste inaugurarea noii piete de peste. Se anunta concursuri de pescuit, concursuri gastronomice, dansuri si muzica. Sper sa fie si peste proaspat…

Sper la cat mai multe astfel de activitati in zona pe viitor…