Despre nitrati si nitriti…

Nitratii si nitritii se adauga in alimente, in special in carne si preparatele de carne, cu scopul de a le mari durata de conservare, de a le potenta culoarea si aroma si pentru efectul antioxidant.

Fara nitrati si nitriti, preparatele din carne ar avea o culoare neplacuta, gri-cenusie, si nu culoarea rosie, intensa, pe care o vedem de regula in galantare. Acesta este cel mai usor vizibil efect al nitratilor si nitritilor. Potenteaza si aroma produselor in care se adauga.

Nitritii mai au rol in conservarea produselor din carne, omoara bacteriile botulinice si nu numai, impiedica rancezirea grasimilor din aceste produse, avand efect antioxidant. Astfel, preparatele de carne in care se adauga pot avea un termen de valabilitate mai mare, nu de cateva zile, cum se intampla la preparatele fara adaos de nitrati si nitriti. Principalul efect al prezentei nitratilor si nitritilor in alimente este dat de efectul cancerigen al nitrozaminelor care se formeaza cu ajutorul acestor substante.

Nu voi insista asupra transformarilor in care sunt implicati acesti compusi ci asupra toxicitatii lor. Se tot vehiculeaza ideea ca acesti compusi sunt toxici pentru organismul uman, ca trebuie sa ne ferim de preparatele din carne din aceasta cauza, ca sunt cauza principala a cancerului, fara a se tine cont de doze, implicatii, transformari.

Am fost curioasa daca si cat ar fi ok sa ofer copiilor mei preparate din carne, ce fel de preparate as putea sa le ofer si care sunt riscurile la care ii supun. De aceea am cautat informatii privind toxicitatea nitratilor si nitritilor din alimente, insa si variante de preparate fara astfel de adaosuri.

Pe sciencedirect.com, locul unde imi caut cel mai des informatia, sunt peste 10000 de articole pe aceasta tema. Iar ideea care se desprinde din articolele citite de mine (pentru ca nu am reusit sa parcurg atat de multe) este ca adaosul de nitrati si nitriti in preparatele din carne nu este toxic pentru organismul uman atunci cand se consuma moderat aceste alimente, cand dieta este variata si echilibrata.

Mai mult, nitratii si nitritii se regasesc si in mod natural in unele alimente, cum sunt fructele si legumele, uneori in cantitati mult mai mari decat in preparatele de carne (de exemplu in radacinoase). Asadar, nu putem evita nitratii si nitritii, chiar daca adoptam o dieta bogata in fructe si legume.

Adaosul de nitrati si nitriti in unele alimente este limitat, fiind subiectul unor reglementari legale, de cele mai multe ori bazate pe studii si observatii. Conform cercetarilor, consumul echilibrat, moderat de alimente care contin nitrati si nitriti nu reprezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor. Ba mai mult, sunt studii care arata efectele benefice ale acestor compusi, in special pentru sanatatea metabolica si vasculara.

Asadar, secretul este nu sa ne ferim de acesti compusi, ci sa incercam sa variem dieta, astfel incat consumul lor sa fie moderat. Pentru ca, evident, nu avem cum sa ii eliminam complet din dieta. Si nici nu este indicat sa o facem.

Insa, putem alege alimente cu un continut mai mic de nitrati si nitriti adaugat. De exemplu, pe piata au aparut preparate din carne obtinute doar din carne, slanina si condimente. E drept ca aceste preparate se gasesc in special in magazinele cu profil organic/bio, mai rar in supermarketuri. Insa eu am gasit si in supermarket. Tot ce trebuie sa faceti este sa cititi cu atentie eticheta produselor si sa cumparati doar acele produse care corespund criteriilor voastre.

Ce poti face cu o branza mascarpone?

Zilele astea am luat o cutie mare de branza mascarpone pentru a pregati ceva nou baietilor la mic dejun. Insa a mai ramas, asa ca a fost necesar sa reinventez cateva retete, sa diversific putin si micul lor dejun.

Branza mascarpone este o branza foarte fina, obtinuta din doar doua ingrediente: smantana si acid citric/zeama de lamaie sau acid tartric. O puteti face chiar si acasa foarte usor: dintr-un litru de smantana pentru frisca si o lingurita de zeama de lamaie sau jumatate de lingurita de acid citric sau tartric. Se incalzeste pe bainmarie smantana, pana ajunge la 80°C si se mentine la aceasta temperatura. Dupa aproximativ 3 minute, se adauga zeama de lamaie sau acidul. Se amesteca usor si se mai tine 3 minute la temparatura de 80°C. Se ia de pe foc, se lasa sa se raceasca la temperatura camerei, dupa care se pune branza intr-un tifon si se lasa la scurs 12 ore, la rece. Apoi se poate folosi. Pentru gospodinele cu mai putin timp la dispozitie, branza mascarpone se gaseste in aproape orice supermarket.

Sa revenim la retele incercate de mine, avand la baza branza mascarpone. Am facut clatite negre cu crema alba, briose cu branza mascarpone si umplutura si clatite cu faina de cocos si branza mascarpone.

Clatitele negre cu crema alba sunt foarte usor de facut. Se face un aluat de clatite in care se adauga o lingura de cacao sau pudra de roscove. Astfel, clatitele se innegresc. Crema alba am facut-o din 2 linguri de branza mascarpone, o lingura de miere de albine si o lingurita de ulei de cocos, pe care le-am amestecat bine. Am uns clatitele negre cu crema alba, le-am taiat frumos si … abia am reusit sa gust una…

clatita 2

Apoi, am facut niste briose cu branza mascarpone, dupa reteta de aici. Le-am dat un plus de savoare cu o lingurita de gem pusa in centrul fiecarei briose. Nici ele nu au rezistat prea mult…

Al treilea desert cu branza mascarpone a fost tot despre clatite, de data asta clatite americane. Cum le fac eu? Un ou, putina vanilie, o cana de faina (1/2 faina de cocos, 1/2 faina alba de grau), un varf de lingurita de praf de copt, o cana de lapte (eventual de cocos) si o lingurita de ulei de cocos. De data asta am adaugat si doua linguri de branza mascarpone. Totul se amesteca foarte bine si se coc pe plita, in tigaie. Fara ulei, unt sau alte grasimi. Noi le-am servit cu lapte de cocos, cu miere si cu fructe. Minunate!

Asadar, branza mascarpone nu trebuie sa va lipseasca din frigider. Se poate folosi in diverse combinatii, este placuta la gust si iubita de copii datorita gustului usor dulceag.

Voi ce mai gatiti cu mascarpone?

Mancare la borcanas… Buna sau nu?

Exista multe controverse referitoare la mancarea la borcanas in randul mamicilor, nutritionistilor si pediatrilor. Fiecare recomanda dupa experienta proprie, dupa credinta proprie, dupa informatia pe care o are la momentul respectiv.

mancare borcans

Realitatea este ca piata este foarte bogata in astfel de produse, unele mai sanatoase, altele mai putin sanatoase, unele mai scumpe, altele mai ieftine. Din pacate, in ceea ce priveste mancarea pentru bebelusi, nu intotdeauna cele mai scumpe produse sunt si cele mai bune. Cel putin asa am observat eu.

Personal pledez pentru mancarea la borcanas din cand in cand pentru urmatoarele motive:

  • Pe piata se gaseste astfel de mancare fara adaosuri suplimentare, gen conservanti, coloranti, aromatizanti. E important sa citim eticheta.
  • Uneori, aceasta mancare e mai buna si mai sigura decat mancarea din restaurant. Daca esti in concediu, de exemplu, nu ai unde gati copilului, ar fi de preferat sa ii dai mancare la borcanas decat ceva de la restaurant. Vorbesc de copiii mai mici de un an.
  • Fructele, legumele, carnea utilizate pentru a pregati mancarea la borcanas sunt alese de regula cu grija, testate in prealabil. Exista chiar si mancare bio la borcans. Ceea ce s-ar traduce intr-un continut mai mic de pesticide, ierbicide, alte chimicale.
  • Este sterila. Mancarea la borcanas este pregatita in conditii aseptice, este pasteurizata sau sterilizata, riscul de enterocolite este foarte mic.
  • Ajuta mama. Da, uneori mamele se simt depasite de situatie, le este greu sa accepte ca nu le pot face pe toate, uneori copiii nu au stare, ne vor doar langa ei. Nu este timp de gatit, nu este timp de facut cumparaturi sau pur si timplu ne simtim obosite. Si e ok. In astfel de cazuri am preferat sa ii servesc copilului mancare la borcanas, decat sa ma simt vinovata ca nu sunt o mama suficient de buna.

Insa, mancarea la borcanas nu ar trebui sa reprezinte sursa principala de hrana pentru copii. Chiar daca e bio, chiar daca nu are crocobauri, unii contituenti nutritivi lipsesc din aceste mancaruri, sau sunt in cantitate mica. De exemplu, unele vitamine. De aceea, mancarea la borcanas ar trebui, dupa parerea mea, servita copiilor in cazuri extreme, cand chiar nu le putem oferi o alternativa mai sanatoasa, cand suntem in vacanta, cand avem o perioada mai ocupata sau stresanta. Si e, de asemenea, important ca, pe langa mancarea la borcanas si existe si alimente in stare cruda in alimentatia copilului (legume, fructe, iaurt etc.).

Cum alegem mancarea la borcanas? Exista multe variante de astfel de mancaruri, multe firme care le produc, multe obiceiuri alimentare. Alegerea mancarii potrivite este, intr-adevar, dificila. In primul rand trebuie aleasa mancarea potrivita etapei de diversificare in care se afla copilul. Daca e diversificat clasic, alegem mancare simpla, din 1-2 legume/fructe, introduse anterior in alimentatia copilului. Daca e autodiversificat, lucrurile sunt mai simple. Apoi, trebuie citita eticheta cu mare atentie. Pe eticheta sunt trecute ingredientele (toate). Daca cel mic sufera de vreo alergie, trebuie aleasa mancarea adecvata lui. Eu am ales doar mancarurile care au pe eticheta fructe, legume, carne si condimente. Fara stabilizatori, fara vitamine adaugate suplimentar, fara conservanti, zahar sau sare (pana la 1 an). Da, se gasesc si astfel de mancaruri, mai curate, pentru copii. Nu uitati sa cititi termenul de valabilitate, cum se deschise capacul si daca puteti pastra mancarea ramasa la rece. Eu am preferat sa arunc restul de mancare nemancata. E cel mai sigur.

Asadar, mancarea la borcanas nu este chiar bau-bau. Nu ar trebui sa ne sperie daca o folosim doar in acele perioade mai solicitante sau in care nu avem acces la bucatarie. Insa nici nu e cazul sa abuzam de ea.

Voi folositi mancare la borcanas?

De pe la targuri…

Cred ca nu exista in Romania oras in care sa nu se organizeze ceva targuri cu produse alimentare. Macar o data pe an… Normal ca si in Constanta se intampla. Destul de des… poate prea des uneori, la ce focar de infectie mi se pare ca este acolo uneori…

Oamenii au devenit tot mai constienti de necesitatea unei alimentatii cat mai sanatoase, cat mai curate si cauta in disperare astfel de alimente. Si, de cele mai multe ori, cred ca le gasesc la astfel de targuri. Insa, tot de cele mai multe ori, se insala…

Merg la multe targuri din zona cu dorinta de a identifica si a cumpara alimente traditionale, fara prea multe adaosuri chimice, mai gustoase si mai proaspete. Insa gasesc la fel de des alimente tinute in caldura sau in frig, direct pe taraba, fara o minima protectie. Nu inteleg de ce DSV-ul, OPC-ul si alte organe abilitate nu se sesizeaza sa opreasca astfel de evenimente.

Stiu ca o vitrina frigorifica e scumpa, insa mi se pare mai scump sa tratezi mii de oameni de enterocolite si alte boli transmise pe aceasta cale. Nu este ok ca toti cei care trec pe langa taraba cu alimente sa respire, sa tuseasca, sa puna mana sau sa miroasa alimentele expuse. Si, pastrarea alimentelor la vedere, exact la astfel de gesturi te imbie.

La ultimul targ din Constanta nu stiam ce miros e mai puternic: cel de branza (maturata sau nu), de preparate din carne, de pastrama de berbecut sau de alcool… Toate zaceau pe tarabe, neprotejate in mare parte, bazaite de muste si inconjurate de oameni (purtatori de virusuri si bacterii… si nu numai…). Mi-a fost greu sa ma apropii de ceva… Pentru ca nu mi s-au parut curate. Si nu, nu sunt obsedata de curatenie, nu sunt ipohondra, doar ma protejez de o expunere ne-normala.

Mai mult, sunt foarte multe produse (in special cele de carne, insa nu doar ele) ca prezentate ca fiind traditionale iar ele sunt pline de adaosuri chimice. Ca doar bunica/mama tinea in camara niste borcane cu polifosfati, ceva acid citric si poate si niste glutamat monosodic si cand facea carnatii, pac!, baga si un pumn de saruri de-astea. La sfarsit punea si un praf de azotit, sa iasa culoarea frumoasa… Nu?

Imi amintesc foarte bine cum facea bunica branza de capra si, in afara de lapte si cheag (facut de ea din stomacul unui miel/ied) nu punea nimic. Si facea si urda din zerul ramas fara sa ii dea vreun praf de saruri, sa se-nchege… Rareori am auzit de producatori de branza care sa nu foloseasca cheag praf. Spre deloc… Astea nu mai sunt produse traditionale.

Realitatea e ca nici 1% din produsele alimentare prezentate la aceste targuri nu mai sunt traditionale. Sunt imitatii. M-as bucura sa fie cat mai apropiate de reteta originala (na, nu e un capat de lume ca nu se mai foloseste cheag natural), insa nici asta nu mai gasim… Mai citesc etichete de asa zise produse traditionale si raman muta cand observ cate saruri ajutatoare contin…

Apoi, un alt aspect sesizat de mine la astfel de targuri, este ca nici consumatorul nu se respecta, nu refuza calitatea slaba. Stiu, nu sunt bani sa cumparam calitate… Dar, din pacate sunt bani sa cumparam cantitate… Sa va dau un exemplu. Iubim vinul… Ala natural, bun, pe care doar un popor iubitor de vin il poate crea. Il iubim atat de mult incat vrem mult, cat mai mult, nu conteaza ca e ambalat in cel mai prost plastic cu putinta, ca pana acasa isi pierde mare parte din caracteristicile organoleptice… Tot ce conteaza e sa fie mult!

Mi se pare trist sa te stradui sa organizezi un astfel de festival, cu un mare impact asupra oamenilor, si sa accepti sa vina sa vanda oricine, oricum, in orice conditii. Eu una sunt dezamagita… Cer, oare, prea mult?

Mierea de Manuka

Despre mierea de Manuka s-a tot discutat in ultima vreme, fiind produsul preferat de parinti pentru ridicarea imunitatii copiilor proaspat intrati in colectivitate. In afara de faptul ca nu ar trebui sa intervenim in vreun fel asupra imunitatii copiilor, mierea de Manuka si-a dovedit eficacitatea in multe afectiuni. Insa, chiar si asa, nu ar trebui sa ne facem singuri tratament, chiar daca e vorba despre un produs natural, ci la recomandarea unui medic si doar atunci cand e necesar.

Primele studii privind capacitatea mierii de albine de a inhiba microbi care provoaca diverse boli au parut pe la sfarsitul anilor 1800. In zilele noastre, datorita incidentei tot mai mari a microbilor rezistenti la antibiotice (ca de exemplu S. aureus rezistent la meticilina – MRSA), mierea si proprietatile acesteia au atras din nou atentia cercetatorilor.

Image result for free images Leptospermum scoparium

In practica clinica din zilele noastre, mierea de Manuka (miere produsa de albine melifere ce colecteaza nectarul florilor copacului de Manuka – Leptospermum scoparium) se foloseste in multe afectiuni, inclusiv in tratarea ranilor. Procedura este standardizata, miere este iradiata gamma inainte de a fi aplicata, si doar un medic specialist poate face acest tratament.

Cele mai multe studii privind efectul antimicrobial al mierii, respectiv al mierii de Manuka, au fost realizate in vitro. Adica in laborator. Exista si cateva studii care demonstreaza eficacitatea mierii de Manuka in vivo (adica pe organismele vii), insa nu atat de multe pe cat ne lasa vanzatorii sa credem.

Oricum, mierea de Manuka pare a avea efect antimicrobial, inhiband cresterea unor microorganisme (de la S. aureus, P. aeruginosa, E coli etc.), dar si activitate antivirala (virusul zonei zoster).

Proprietatile antimicrobiene ale mierii de Manuka sunt atribuite multiplelor componente ce o alcatuiesc, inclusiv concentratiei ridicate de zahar, pH-ului scazut, prezenta apei oxigenate, metilglioxalului (MGO), unor peptide antimicrobiene (defensin-1), polifenolilor etc.

Deoarece activitatea antimicrobiana a mierii de Manuka variaza nu numai cu tipul de miere ci si intre loturi, mierea de Manuka este deseori descrisa de un factor unic (UMF). UMF reprezinta masura puterii activitatii antibacteriene a mierii impotriva S. aureus si se calculeaza in functie de concentratia unei solutii fenolice care da aceeasi zona de inhibitie a cresterii intr-o difuzie radiala, cu a mierii testate. Singurul aspect contestat la acest test este faptul ca se masoara doar pentru S. aureus si nu si pentru alte microorganisme.

O alta masura a capacitatii antimicrobiene a mierii de Manuka este MGO (concentratia de metilglioxal). UMF si MGO sunt corelate. Aici puteti gasi un tabel de corespondenta intre cele doua unitati de masura.

Asadar, inainte de a folosi mierea de Manuka pentru tratamentul diverselor afectiuni, aveti grija sa va sfatuiti cu un medic si sa va documentati cu privire la schema de tratament. O fi ea un panaceu universal, insa, cu siguranta, nu poate vindeca orice boala si nu poate fi administrata `la ghici`.

 

 

 

Despre mancare si vin… la Constanta

Week-end-ul acesta vor avea loc doua evenimente in tema la Constanta si Navodari.

In Constanta, in Piata Ovidiu, se anunta Pontus Euxinus – Povestea vinului dobrogean, incepand de maine, 7 septembrie. Se anunta degustari de vinuri, mancare, ateliere de educatie oenologica, momente muzicale… Ce mai! Distractie si voie buna!

La festival si-au anuntat prezenta 9 crame dobrogene: CRAMA HISTRIA, Crama Darie, Domeniul Bogdan, Crama Viisoara, Crama Rasova, Vinex Murfatlar, Crama Hamangia, Vinuri de Macin, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura-Vinificatie Murfatlar, asadar, aveti de unde alege!

Personal, ma bucur ca vinul este pus in valoare prin astfel de activitati. Era vremea sa invatam si despre calitatea vinului, nu numai despre cat e de bun cand e mult!

Desi mai putin mediatizat, sambata 8 septembrie are loc, in Navodari, Festivalul pestelui. Ocazie cu care se doreste inaugurarea noii piete de peste. Se anunta concursuri de pescuit, concursuri gastronomice, dansuri si muzica. Sper sa fie si peste proaspat…

Sper la cat mai multe astfel de activitati in zona pe viitor…

Despre alimentatia in copilarie si neofobie…

Zilele trecute citeam un articol pe sciencedirect referitor la cum ne influenteaza alimentatia din copilarie modul in care alegem alimentele…

Stiu ca sunt multi parinti care cred ca atat timp cat copilul mananca, nu trebuie sa ne gandim si alte aspecte, in special la cele emotionale. Stiu ca mai sunt parinti care indeasa pur si simplu mancarea pe gatul copiilor pentru ca le e frica sa nu slabeasca, sa nu creasca… Din aceeasi categorie sunt si parintii care pun copiii sa manance in fata unui ecran (TV, tableta, telefon). Vad din ce in ce mai multi copii cu semne de obezitate, cu boli de alimentatie sau care, pur si simplu, nu iubesc mancarea. De nici un fel…

Pentru toti acesti parinti si nu numai vreau sa spun doar atat: Lasati copiii sa aleaga ce si cat mananca, ajutati-i sa pregateasca masa, sa se simta utili si in acest sector al vietii lor, luati-i ca `ajutor de bucatar`, implicati-i in tot ce inseamna masa, alimentatie si, cu siguranta, nu vor ramane infometati. Mai ales cand nu primesc gustari nesanatoase intre mese…

In esenta, articolul prezinta urmatoarele concluzii:

  • oferind copilului alimente noi periodic, se reduce frica lui de a incerca astfel de alimente. Doar oferind!…
  • indemnand un copil sa manance poate conduce la o crestere a fobiei lui pentru alimente noi.
  • copiii cu scor mare de neofobie prefera un numar mai mic de alimente.
  • copiii care au control asupra deciziilor legate de alimentatie (pot decide singuri cand le e foame, ce vor sa manance, cat sa manance etc.) prefera alimentele sanatoase.
  • copiii care consuma mai putine legume sunt de multe ori reticenti la nou si au predispozitie spre obezitate.

Asadar, educarea parintilor referitor la impactul potential al practicilor de alimentatie este importanta inca de la inceputul vietii de parinte.

Voi cum alimentati copiii?

Cum alegem mancarea in vacanta?

E vremea vacantelor si rareori se intampla sa dorim sa gatim atunci cand mergem in concediu. Chiar si atunci cand mergem cu copiii… Servitul mesei la restaurant este o optiune faina pentru vacanta, astfel incat toti membrii familiei sa se bucure de zilele libere. Asadar, iata o lista cu regulile dupa care ma ghidez atunci cand suntem in vacanta:

  • Pentru copiii sub 2 ani prefer varianta `borcanaselor` cu mancare. Fie ca sunt facute acasa si bine sterilizate sau sunt cumparate din comert, ele reprezinta o varianta sigura pentru alimentatia copiilor mici. Nu uitati sa aveti tot timpul la voi apa si fructe proaspete, pe langa gustarile pe care le oferiti celui mic.
  • Aleg restaurantele curate, in care nu simt mirosuri dubioase atunci cand intru. Ma uit cu atentie in jur dupa gandaci, soareci sau alte vietuitoare…
  • Aleg restaurantele unde e aglomerat. De regula, atunci cand un restaurant are mancare buna, e plin. Mai mult, consumatori multi inseamna si rulaj mare de alimente, adica nu e timp sa expire alimentele in frigider.
  • Aleg din meniu ciorba zilei, aceea e de regula pregatita in ziua respectiva, nu se reporteaza.
  • Aleg mancaruri simple, care se pot pregati pe loc, cum sunt diverse fripturi cu cartofi prajiti, legume pe gratar, mamaliga. Piureul poate fi pregatit dinainte, iar laptele si untul (daca se folosesc) pot fi pericole. Orezul si cartofii taranesti pot fi, de asemenea, gatite din timp si reincalzite.
  • Nu aleg alimente care necesita preparare elaborata, care pot contine si ingrediente mai vechi, umpluturi etc. Fara sarmale, salata boeuf sau alte alimente similare la restaurant. Cel putin la restaurantele in care nu am mai mancat. Daca merg frecvent intr-un restaurant si de fiecare data totul a fost ok, ma incumet si la o sarma…
  • Nu fortez niciodata copiii sa manance. Nu stiu daca ati observat si voi, insa cei mici au un simt in plus cand vine vorba de mancare. Asta se observa cand copiii sunt mancaciosi de regula. Ai mei, de exemplu, simt foarte bine cand mancarea nu e chiar proaspata. Sau poate nu le e foame. Oricum ar fi, nu ii oblig sa manance. Daca refuza, le amintesc cand vom servi urmatoarea masa, care le sunt optiunile pana atunci (de regula fructe) si ii las in pace.
  • Daca ceva nu mi se pare in regula (gust schimbat al alimentelor, miros patrunzator etc.) refuz mancarea. Nu consum alimente care nu par in regula, proaspete.
  • Caut recomandari. Internetul e o sursa vasta de informatie si recenziile referitoare la restaurante si locuri de luat masa sunt peste tot. Apelez la ele ori de cate ori am ocazia.

O vacanta fara incidente alimentare va doresc!

Idei de mic dejun pentru copii

Deseori raman fara idei de mic dejun, desi am un sistem destul de bine pus la punct. Adica mi-am facut un plan de mese, insa deseori baietii nu mananca acasa micul dejun, ci la gradinita. Si acest lucru ma salveaza, trebuie sa recunosc.

Cand se trezesc cu foame mare, le pun la dispozitie fructe. Proaspete, variate, gustoase. De sezon. Insa atunci cand fructele nu sunt suficiente sau cand sunt in vacanta trebuie sa apelez la lista cu idei de mic dejun. Iata ce plan am eu:

Oua. Copiilor le este recomandat sa consume 2 oua pe saptamana, dupa cum am invatat eu la scoala. Asadar, doua zile pe saptamana (nu consecutive) le ofer oua. Fie fierte, impreuna cu legume proaspete (castraveti, ardei gras, rosii etc.), fie omleta coapta (fara ulei), fie briose (ou batut cu legume pus in forme de briose si tinut 15-20 de minute la cuptor). Uneori fac ou intreg copt in tigaie, iar ei sunt incantati sa manance galbenusul moale.

Cereale. Aleg intotdeauna cereale fara zahar si le combin cu lapte de capra sau cu lapte vegetal. Laptele de cocos este preferatul lor. Aleg un lapte vegetal fara zahar. Daca au nevoie de ceva dulce sau daca urmeaza sa avem o activitate fizica intensa in acea zi, adaug miere. De la fulgi de porumb la cereale din faina de castane, de quinoa sau chiar de grau, oferta este destul de variata in acest sens.

Clatite. Ai mei nu sunt fani mari ai clatitelor clasice, insa de cand le-am descoperit pe cele olandeze si pe cele americane, micul dejun a devenit mai usor… Clatitele olandeze se prepara din faina de hrisca in amestec cu faina de grau, lapte, ou si drojdie. Adaug diverse arome pentru un gust diferit: uneori folosesc vanilie, alteori scortisoara. Baietii le mananca goale sau cu miere. De cand au descoperit pelteaua bunicii, parca nu se mai satura de combinatie. Ca sa diversific, uneori pregatesc clatite `americane`. Adica fac o compozitie mai groasa de clatite din ou, faina amestec (migdale, cocos, grau, secara, hrisca si alte variante, in functie de ce am la indemana), lapte, vanilie si bicarbonat de sodiu. Le coc in tigaie fara ulei. Vreau sa incerc sa le coc si in cuptor, sa nu fiu nevoita sa mai stau langa ele. Le servesc cu  fructe proaspete, sirop de artar, miere sau peltea. Ai mei nu au descoperit inca bunatatea dulceturilor din camara. Insa avem inlocuitori.

Briose. Cand timpul imi permite si afara nu e vremea buna, ne apucam de facut briose. Diverse compozitii, diverse gusturi, intotdeauna au fost o varianta buna de mic dejun. Simple sau cu fructe, nu foarte dulci, pot fi reprezenta o varianta pentru micul dejun.

Biscuiti. Nu de mult am descoperit reteta de biscuiti americani. Se fac repede, se mentin proaspeti multa vreme si copiii ii adora. Fac mai mult aluat, il impart si il pastrez la frigider/congelator. Cand nu am idei de mic dejun, scot si bag la cuptor o tava. Intr-adevar ies foarte dulci, chiar si cand nu folosesc toata cantitatea de zahar din reteta si chiar daca folosesc zahar brun/de cocos. Insa in zilele aglomerate, cu multe activitati, sunt minunati. O varianta de biscuiti este reteta de turta dulce a Printesei urbane. O folosesc cu succes iar baietii adora sa modeleze aluatul.

Salate. Salata de vinete, humus,  pasta de dovlecei, paste din diferite alte fructe si legume, cum ar fi din avocado, sfecla rosie etc. Toate pot fi intinse pe paine sau lipii si sunt variante bune de mic dejun.

Unt. Unt intins pe paine, cu miere sau simplu, este varianta noastra de mic dejun in graba, cand nu este timp pentru pregatiri laborioase.

Preparate din carne, branzeturi. Le-am lasat la urma pentru ca apar destul de rar in meniul nostru. Preparatele din carne le pregatesc eu sau mama, si uneori le cumpar din magazine de produse bio/traditionale. Citesc cu atentie eticheta si cumpar doar ce contine carne si condimente. Fara alte prostii. Branzeturile le aleg pe acelasi principiu, caut produse `curate`, ce contin doar lapte si culturi lactice. Oferta este limitata, intr-adevar, insa exista.

Iaurt. Ca si la branzeturi, aleg iaurturile care contin doar lapte si culturi lactice. Aici oferta este mai variata. Gasesc iaurturi din lapte de vaca, de capra, de bivolita. Le combin cu fructe (cand erau baietii mai mici si acceptau aceasta combinatie), cu cereale sau cu seminte.

Iata lista mea de mic dejun variat si gustos. Sunt convinsa ca mai sunt variante sanatoase. Astept sa imi mai dati voi idei. Ce alte variante de mic dejun pentru copii mai serviti voi acasa?

Cum alegem pestele proaspat?

Azi am dat peste filmul acesta despre cum sa alegem pestele proaspat si mi-am dat seama ca nici eu nu stiam prea bine ce sa urmaresc atunci cand cumpar peste. Adica stiu cateva reguli de baza, cum ar fi sa simt cum miroase, sa fie lucios cu ochii limpezi. Insa sunt mult mai multe semne care ne indica prospetimea pestelui.

Eu, ce e drept, ma bazez si pe flerul copiilor de a refuza orice mancare care nu li se pare proaspata, insa mai dau si ei gres uneori, mai ales cand sunt infometati.

Asadar, sa recapitulam, semnele ca un peste este proaspat sunt:

  • ochii. Pestele proaspat are ochii stralucitori, limpezi, bombati, usor iesiti in afara, cu pupila neagra.
  • pielea. Pestele proaspat are pielea stralucitoare, solzii la fel. Este acoperit de un mucus transparent, fara miros. Solzii sunt curati, bine lipiti de piele.
  • este ferm. Pestele proaspat este ferm, coada ramane ferma atunci cand este tinut in pozitia de inot. Carnea ferma si elastica este un semn de prospetime. Cand apesi cu degetul nu trebuie sa ramana urme.
  • urechile. Pestele proaspat are urechile bine lipite de branhii, nu departate, iar branhiile sunt roz sau rosii, curate si umede.
  • cum se curata oasele. Oasele pestelui proaspat ies greu, sunt bine prinse pe carne. Pestele vechi se curata foarte usor de oase, nepreparat fiind.
  • sangele. Daca pestele cumparat pierde mult sange inseamna ca e proaspat.

Pestele este un aliment foarte perisabil, insa consumul lui aduce nenumarate beneficii organismului, de la calitatea proteinei continute pana la calitatea grasimilor furnizate. Se recomanda un consum de peste de minim 5 ori pe saptamana, insa Romania este codasa la consumul de peste, din pacate.

Asadar, consumati cat mai des peste si aveti grija atunci cand il alegeti.